Am lăsat utilajul agricol pe butuci. La propriu


Cu ocazia sărbătorii pe care o cinstim și printr-o zi liberă națională, cea de Sf. Maria, am profitat și mi-am luat încă o zi de concediu la țară în care să mă ocup de tarapanaua cu care ne tot facem treburile pe care le avem.

Apropo, cred că mașinuța asta pe care am cumpărat-o în 2018 este cea mai bună investiție pe care o puteam face la țară. La momentul ăla nu a fost o avere, 1300€, dar au fost cei mai bine investiți bani. Vă sfătuiesc pe toți, cei care aveți case la țară cu acces îngreunat, să faceți o astfel de investiție.

Știu că poate pentru multe persoane este un sacrificiu uneori să scoți banii ăștia, dar credeți-mă când vă spun că eu nu aș fi putut să fac toate investițiile și toate modificările casei fără să pot căra sus materiale cu nemiluita, moment în care am tras pe mașină mai rău decât aș fi tras pe o căruță cu doi cai zdraveni.

E normal ca din când în când să mă mai apuce vrednicia de a avea grijă de ea. Nu vă imaginați că am grija pe care ea o merită pentru că nu am caroseria deloc într-o stare bună. Daaar pe parte mecanică umblu ca un disperat să fie bine.

Acum am băgat-o în reparații aproape capitale pentru că s-au adunat cam multe și mi-e frică cumva să mai plec cu ea din curte, atât eu cât și celelalte persoane ce o folosim (toți posesorii de permis de conducere omoară mașina asta).

Prima chestie ce trebuia deja făcută de ceva vreme e partea de planetare deoarece cu roțile bracate făcea foarte mare gălăgie. Principala temere era că aș putea rămâne fără tracțiune în mers pe față, caz în care dacă aș fi gol n-aș mai putea pleca de pe loc.

A doua problemă deja mare și care a stat de ceva vreme erau frânele. De când am achiziționat-o am avut probleme cu frânele și am tot lucrat să le aduc într-o stare utilizabilă. Pe spate am pus piese noi, dar pe față am tot făcut potlogării să o mai pot folosi. Plăcuțele de frână au fost noi, dar etrierii au nevoie de o recondiționare serioasă.

Mai am câteva mărunțișuri la care trebuie lucrat: scaunul șoferului ce s-a rupt cu mine din șine trebuie sudat, verificări de uleiuri, niște bielete antiruliu. Dar le rezolv pe toate, am dus piesele ce necesită reparare la un mecanic (sunt unele lucruri pe care nu le pot face eu), iar sâmbătă o pun la loc pe roți.

Până atunci, stă leșinată, pe capre în curte și m-așteaptă cum aștepta fata de împărat Luceafărul.

Lăsați un comentariu