Dragilor, scriu articolul ăsta după vreo trei săptămâni (sau poate chiar o lună întreagă) de muncă asiduă. Și scriu asta dându-mi seama câteodată că mintea zice și ea STOP și e ok să zicem și noi stop.
Articolul de azi nu este un articol normal, un articol despre lucruri artizanale făcute de mâinile noastre. Nu, articolul de azi este legat strict de sănătatea noastră, atât mintală cât și fizică.
Am văzut o vorbă pe internet, prin reels-urile ălea pe care încerc să le mai evit în ultima perioadă (culmea, soluția aleasă aici chiar funcționează, mi-a redus timpul de ecran pornit foarte mult) o chestie care e o glumă, dar reflectă realitatea pură: noi, românii, nu ne luăm concediu de odihnă să ne odihnim. Cel puțin nu marea majoritate, dar luăm pentru:
- Acte pe pământuri, pe case, succesiuni și cadastre. Când întrebi câte un român ce face în ălea două zile de weekend prelungit, el zice de cele mai multe ori: Am treabă la primărie.
- Nunți, botezuri, cumetrii, paranghelii ale rudelor. Nu, nu ale noastre, măcar de-ar fi ale noastre sau ale celor cei mai apropiați de noi.
- Munci la casă: betoane, agricultură, îngrijiri de ogradă sau construcții serioase (chiar și gardul e o construcție serioasă).
Foarte rar oamenii își iau zile de concediu să se odihnească. Și așa am făcut și eu de câteva săptămâni încoace. Iar mintea mea, alături de corp, pentru a-mi da un imbold să mă opresc, mi-a scăzut imunitatea și mi-a dat o răceală cât să mă bage-n pat, să mă odihnesc.
Nu vă imaginați că am răcit să mor, să ajung în spital. Două Ibusinus-uri și un Coldrex m-au adus înapoi pe linia de plutire. Dar creierul a zis el să pună stop pentru că după job făceam aproape un al doilea job întreg, mai făceam și la țară în weekend treburi.
Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu mă vait de muncă. Dimpotrivă, creierul meu dacă se odihnește prea mult, începe să gândească vrute și nevrute, îmi fac gânduri ce mă copleșesc mult prea tare, așa că am nevoie de munca fizică, brută pentru că îmi relaxează neuronii. Dar chiar și așa, ce-i mult ne poate strica.
Așa că v-o zic din experiență: dacă puteți sau dacă aveți posibilitatea, luați-vă o zi în care să vă odihniți. Sau luați-vă partenerul din casă și mergeți la o tură prin parc. Ori nu mergeți, stați acasă și mâncați o pizza și uitați-vă la televizor. Ideea e să vă și relaxați, nu s-o țineți numai dintr-o muncă în alta.
Altfel, corpul vă zice el când să vă opriți…
(sursă foto: Freepik)
Lăsați un comentariu