Și zic „pe scurt” pentru că nu implică mare teorie. Dar oricum ar fi, tot e un pic de pregătire în spate.

Am zis că am luat o jucărie nouă, dar SH, jucărie de care, momentan, nu pot să zic decât de bine. Dar ca orice mașină luată de la un alt proprietar, vine cu diverse chestii.

Fac o mică precizare aici: mașină cu kilometrii puțini, estetic să fie țiplă, mecanic să meargă ca un ceas elvețian, anul să fie cât mai nou, dotările să fie cât mai bune și cât mai multe iar prețul să fie cât mai mic, nu se poate. Pentru asta s-au inventat samsarii, care dau kilometrii înapoi sau sudează 2 jumătăți de mașină să facă una bună.

Bun, acum că am scris ce e mai sus, am ales în funcție de prioritățile mele și am ajuns la un Land Rover FreeLander 2. O mașină care nu a dezamăgit până acum, doar că avea înainte de toate grila cam așa:

Dacă mă urcam pe la spatele ei, nu o băgam în seamă. E acolo în față, o văd alții. Dacă treceam prin fața mașinii, mă luau spumele că arăta jalnic spre execrabil…

Cu puțină meticulozitate, am mers și am cumpărat ce îmi trebuie și în 2 ore am rezolvat-o de n-a fost chip:

• Un spray auto gri. Nu știu nuanța, am luat spray-ul și pe capac e o culoare cum iese după vopsit. Am pus dopul lângă grilă și am văzut că se pupă la culoare, l-am luat acasă.
• Bandă de hârtie pentru izolat. Aici am mers pe o bandă mai lată din care am tăiat la cote, cum mi-a trebuit.
• Smirghel de granulație P240. Luat o coală, că de altceva nu am avut nevoie.

Mult timp se pierde la izolarea elementelor. Am făcut un schimb de experiență cu rudele din Italia (care erau pe la noi) și am învățat că pot folosi fără probleme hârtie pentru mascare. Hârtie de orice fel: coală A4, pliante Kaufland (sau Lidl), ziare etc.

Dar trebuie izolat ca la carte, iar asta mie mi-a luat cam o oră. Am tăiat și din banda de hârtie cât să mulez pe zonele necesare de izolat (pentru că se observă că am acolo numai curbe) și am izolat tot botul mașinii apoi.

Pentru cine mă va întreba: am încercat să o desfac din șuruburi, dar nu am putut sub nici o formă deoarece pe dedesubt era prinsă în bară. Așa că am mers pe calea mai grea și am vopsit pe mașină direct.

După izolare, am început cu șmirgheluitul. P240 este suficient dacă vrei doar să refaci suprafața vopsită. De altfel, titlul e și relevant: vopsim ceva pe viteză, nu facem intervenții majore. Iar P240 îl folosim să mătuim toată suprafața cojită anterior.

Suprafața, înainte de vopsire, se curăță temeinic. Am făcut eu o țigănie cu un vermorel, el fiind pentru stropit pomi: l-am folosit pe post de minicompresor de aer și am suflat tot praful.

ATENȚIE! Dacă vreți să degresați, nu folosiți produse petroliere la plastic! Acestea pot fi folosite doar în cazul elementelor de tablă. Produsele petroliere ar fi: benzină, diluant sau nitrodiluant. Pentru plastic, folosiți alcool izopropilic sau o simplă cârpă curată!

Pasul final constă în vopsit, care se dă în 3 mâini: prima mână se dă subțire, cât să acoperi suprafețele, dar să rămână cu umbre. A doua este mai insistentă, astfel încât să acoperim toate golurile, iar a treia este densă, pentru uniformitatea vopselei.

Scopul acestui proces este de a crea o suprafață aderentă de fiecare dată pentru următorul strat de vopsea. Astfel, dacă avem o suprafață poroasă la fiecare mână, stratul de vopsea nu se va coji pe viitor. Mai e un aspect de luat în considerare aici: dacă suprafața nu e aderentă, vopseaua va curge.

Conservarea vopselei se face în general cu lac auto, lac care se găsește și la spray. Se pot găsi în comerț și vopsele 2K: cu întăritor, iar ea este cumva cu lac încoporat pentru că este destinată contactului cu exteriorul, dar eu întotdeauna am preferat lacul la separeu. De ce? Pot face ușor polish în cazul în care intervine ceva.

Nu e cazul și pentru grilă, pentru că nu stă nimeni să polișeze o amărâtă de grilă. Dar în cazul elementelor principale (bară, aripă, ușă), vopsea 1K plus lac face minuni. Și mândru mi-s amu’ de grila mea cea vopsită.