Fii Util!

Într-o ordine care este cumva planificată, după ce am terminat cu lavabila, am pus mâna pe finisaje. A mai rămas puțin până la cap de cursă, dar a mai rămas. Partea bună e că aveam unde dormi și nu mă alerga nimeni.

Din chestiile rămase mai aveam și vopsitul ușilor de lemn. Bineînțeles, fiind un prieten bun cu focul, am pus mâna și am ars ușa ce dă către camera noastră, doar că asta nu avea 6 straturi de vopsea, avea 7 că am mai găsit și un albastru pe la mijloc…

După ardere, depănușare și alte elemente d-ăstea introductive, am luat-o fir-en-păr cu pregătirea suprafeței:

Curățat cu peria de sârmă, care a fost montată pe un polizor unghiular (flex, pe românește). Cea mai mare problemă cu peria de sârmă e următoarea: dacă nu lași polizorul să își facă treaba singur, atacă foarte tare lemnul, oricât de dură ar fi esența. Nu mă întrebați de unde știu că nu vă spun.

A urmat apoi partea de șlefuit în 3 rânduri:

• Prima tragere a fost cu șmirghel grosier. Dar grosier, tată! P40, să intru să iau urmele periei de sârmă cu care am curățat tot ce ține de vopsea. Nah, unde stric zic că trebuie să și repar, nu? Că nu am să las așa.
• Apoi am mers cu P120, ceva mai fin dar nu foarte. P120 a fost un finisaj ce a fost dat pe la toate colțurile și a ajutat și muchiile ascuțite rămase de la găuritul pentru noua broască.
• La final, am pus mâna pe un P240 și am șlefuit fețele (fronturile) pentru un finisaj frumos.

Înainte de vopsea, totul se degresează. Iar cel mai bun degresant întotdeauna este un diluant care se folosește și la amestecul cu vopseaua. Nu nitrodiluant! În special la lemn pentru că absoarbe umiditatea, iar dacă ai dat cu nitrodiluant, încrețește vopseaua de sub și ai muncit degeaba.

La vopsea, am ales un Kober Opal Alb, având un timp de uscare foarte scurt (în 15 minute e bună suprafața de atins iar în vreo 2 ore e complet uscată), dar și pentru că era un alb mat și plăcut ochiului. Să nu uitați să diluați vopseaua, pentru a putea fi aplicată mai ușor.

Iar la vopsit am folosit un secret ce l-am învățat și eu la rândul meu de la alți vopsitori: am dat vopseaua cu trafaletul. Și nu am înnebunit (cel puțin, nu mi-am pus încă dunga roșie pe buletin), am folosit un trafalet de bumbac mic, de 11 cm lățime pentru a vopsi.

2 secrete sunt la combinația de vopsea alchidică & trafalet:

• Înainte de a folosi trafaletul, îmbrăcați cu niște bandă de hârtie toată rola și dezlipiți-o, pentru a aduna toate scamele ce le lasă bumbacul. Chiar dacă folosiți de velur (care e recomandat pentru vopseaua alchidică de fapt), tot aveți nevoie de schema asta.
• Dați suprafața cu trafaletul, umpleți de alb să zicem. URA, dar a rămas cu dungi. Într-un singur sens, fără a reveni (deci ne ducem doar într-o parte, nu venim cu trafaletul târâș înapoi că ne e lene să îl ridicăm, da), facem o trecere nouă peste toată suprafața la maxim 1 minut de la aplicare. Așa vă asigurați că aveți o suprafață uniformă.

Încercați să nu depășiți acel minut pentru că veți face mult mai mult rău. Dar dacă vă mișcați destul de repede, ar trebui să fie totul într-un sincron foarte bun.

P.S. Puteți folosi cu încredere un pistol de vopsit dacă sunteți profesioniști. O să ajung și eu la varianta „compresor + pistol de vopsit”, dar până acolo, am mers pe drumul ăsta.

P.S.2. Diluați vopseaua și pentru uscare rapidă. Pe viitor, orice vopsea (sau lac, baiț) care este dat grosier se va usca mult mai greu. Asta pentru că ea nu a fost gândită să se usuce în cutie, de asta nu are adăugat diluantul în prealabil.

Îmi pare rău, poze n-am de la execuție. Dar mai vopsesc și fac filmuleț. Între timp, asta e luată de pe Freepik.