Un ultim lichior pe care am vrut să îl fac pe aceleași rețete precum celelalte a fost o afinată ca la carte. O afinată din-aia să îți facă plăcere să o bei rece, la o masă, seara. Un lichior fin, dulce, care să aibă puterea de a marca și doamnele, dar și tăria cât să-l bea bărbații.

Rețeta n-o mai pun aici așa de în detaliu pentru că este ca celelalte: stratul de fructe, stratul de zahăr până sus, ultimul strat fiind de zahăr. Diferența este că nu am mai folosit nici un borcan mare pentru asta, erau ocupate cu lichiorul de mure (cred că îl voi numi așa, murată aduce a murături…) Am pus direct într-o sticlă de 5L.

La macerat fructele nu au stat mai mult de șapte zile, fiindu-le suficient. Am adăugat 2L de vodkă la 1Kg de afine și jumătate de kilogram de zahăr. Practic ar fi trebuit să iasă mult mai tare, dar nu a fost cazul.

Dată fiind dulceața pe care o au afinele în general, aceasta s-a lăsat cu mare ușurință în alcool. Fructele, în schimb, au absorbit o parte bună din alcool, parcă mai bine decât vișinele.

Un lucru de care trebuie să țineți cont e că față de lichiorul de mure și de vișine, unde fructele se lasă la fundul borcanului / sticlei, la cel de afine, fructul rămâne la suprafață. Pentru o decantare în altă sticlă e obligatorie folosirea unei site sau a unui tifon.

Am ales să folosesc un tifon, pentru o filtrare maximă. Problema în cazul de față e că acest tifon (ca să înțelegeți, eu zic tifon unei bucăți de perdele mai subțiri. Trece prin ea lichidul, dar filtrează destul de bine) se înfundă destul de des și trebuie spălat. Motiv pentru care vă sfătuiesc pe cei ce încercați să faceți acasă asta să faceți două decantări: una într-o sită pentru ceai și o alta în acest tifon.

Ei bine, gustul, dragi prieteni, este unul nemaipomenit. În primul rând pentru că lipsește acea tentă de țuică, o chestie pe care eu nu o vreau în băuturile mele. În al doilea rând pentru că nu mă așteptam ca aceste afine să fie așa dulci, motiv pentru care adaosul de zahăr a fost un pic cam mare. Cu toate astea, faptul că e dulce îl face deosebit.

La final, avem așa pe listă:

• Limoncello, primul meu lichior făcut în casă și care a dat startul pentru celelalte. Un lichior făcut din coajă de lămâie.
• Vișinată, pe rețeta unui fost coleg, cu vodkă, fiind de fapt un lichior de vișine.
• Murată sau lichior de mure.
• Acest lichior de afine rafinat.