Mi se întâmplă câteodată să am un sentiment ce-mi dispare mai greu deoarece fac câteva lucruri de care sunt mândru și sunt criticat peste măsură. Cu toate că știu să preiau criticile ca pe niște croșee bine plasate sub gardă, mă mai dau și pe mine pe spate când sunt multe.
Toate astea pentru că tot ceea ce facem noi este subiectiv. Și vă pot da exemple nenumărate în care putem vorbi și din care putem învăța:
Artă
În domeniul artei, subiectivitatea este ceea ce dă un sentiment unic piesei. Ea dă o poveste, este promotorul artei și nu întotdeauna este apreciată așa cum ne-am dori. Luăm de exemplu poza de mai jos:
Să nu existe dubii, v-o zic din capul locului că imaginea este editată. Lumina exista și o vedeai dacă te concentrai, intensitatea culorilor o vedeai, dar nu puteau fi zărite simultan și nu le-aș fi putut valorifica fără intenția „artistului„. Inclusiv poziția de unde se vede poza face parte din editare deoarece povestea ei este strict legată de locație. Se numește „compoziție”.
Marea majoritate a pozelor pe care le vedeți sunt editate. Telefoanele noastre scot direct poze editate prin a face un număr mare de poze simultan, pentru ca mai apoi să le combine cu ce e mai bun din toate și să scoată o imagine.
Lucrări și proiecte
Meseria mea este în cadrul proiectării mecanice și proiectez tot soiul de utilaje grele din industrie. Cum gândesc eu un proiect este diferit de cum gândește un alt proiectant. La fel la arhitectură, grădinărit și toate cele. Mi s-a spus că bolta de vie nu e bine poziționată unde este și nici făcută cum trebuie, chiar dacă în mintea mea e perfect unde am pus-o.
Orice proiect început de noi are o urmă de subiectivitate. Altfel nu ar fi DIY.
Vorbele scoase
Tot ceea ce spunem este subiectiv. Trecem prin filtrul gândirii, oricât de mic sau mare ar fi acesta și scoatem pe gură o aglomerație de cuvinte ce compun propoziții, fraze și povești. Putem alege oricând să fim macabri în vorbire sau glumeți. Dar alegem, ceea ce înseamnă subiectivitate.
Mâncare
Un exemplu destul de bun pe care îl pot da este zacusca. În timp ce am mâncat zacuscă bună în multe locuri și zacuscă mai rea prin câteva locații, cea mai bună mi se va părea întotdeauna cea de la bunica din partea tatălui pentru că m-a marcat pe mine gustul din copilărie. Asta e subiectiv.
Același fel de mâncare se gătește în zece moduri la Master Chef. Totul datorită subiectivității fiecărui om.
Bun. Care e problema, de fapt?
Ea aparține ambelor părți. Cei ce observă se grăbesc în a judeca aspru ceea ce văd prin ochii lor. Și câteodată asta va dărâma persoana care și-a pus sufletul pe tavă cu acel lucru.
Totodată și noi, cei judecați, n-ar trebui să le luăm așa dur. Toți avem dreptul la o opinie, chiar și cei ce ne critică. Sunt sigur că în timp ce unii zic de poza postării că e alb negru și prea tristă, alții o apreciază. Sau cum pentru unii Bacovia era un nebun, pentru alții poezia Plumb îi unge pe suflet.
Ar trebui să privim înainte fără să ne judecăm. Mă uit la munca altora în fotografie și zic:
Doamne, ce n-aș fi dat să fac eu poza așa!
Iar aseară m-am uitat un pic prin pozele făcute de mine de mic. Și pe cele de când am luat aparatul foto la 500 de lei. Erau frumoase în ochii mei atunci și sunt și acum:
Ce învățăm de aici?
Eu, personal, încerc să nu judec ce fac alții. Sigur, în capul meu judecată este pentru că este subiectivă, dar întâi ascult să văd ce înseamnă pentru omul acela ceea ce-mi prezintă și apoi, la cererea lui, îl critic.
Iar noi, cei ce vrem să ne expunem, trebuie să înțelegem că în timp ce totul e subiectiv, există reguli obiective ce trebuie urmate.
Cum ar fi să m-apuc eu p-aici să înjur ca la ușa cortului? Că mesajul îl pot transmite și cu cuvinte obscene. Dar sunt reguli, reguli ce se urmează și le învățăm pur și simplu din societate. De n-ar fi reguli, ni s-ar urca democrația ușor la cap.
Iar de judecat, vom fi mereu judecați. Și nu e un lucru rău, cât timp se păstrează un limbaj adecvat și nu ne porcăim. Dacă nouă ne aduce satisfacție, continuăm să facem ceea ce facem și dacă dăm de un profesionist ce ne-nvață, e un lucru măreț.
Lăsați un comentariu