M-am pornit de la o chestie pe care am văzut-o pe stradă. De fapt, să fiu sincer cu voi încă o văd pentru că nu a dispărut: copii care vapează. Și nu aș vrea eu să fiu cârcotașul ăla care face ca bătrânii, am fost și eu adolescent și știu ce înseamnă tentația, dar cu toate astea pare că nimeni nu mai explică copiilor ce e rău și ce e bine. Plutim într-o stare de „să nu-l facem să se simtă prost” încât aparent totul e permis.

Uite, mă dau pe mine un exemplu concludent: sunt dependent de cofeină încă de mic copil. Cred că sunt dependent de cofeină de la vârsta de șapte ani, când am putut pune în gură prima oară în viața mea Coca-Cola.

Apropo, pentru cei ce nu credeți sau nu vreți să credeți asta, da, Coca-Cola are cafeină (care e același lucru cu cofeina) în ingrediente. Și nu, dacă luați Pepsi nu scăpați de asta.

La un moment dat am avut una din bunici care a încercat să mă învețe cu cafeaua propriu-zisă. Cred că a observat ea cantitățile imense de Coca-Cola pe care le ingeram, știu că era în preajma vârstei de zece ani când am zis yacs și nu mi-a trebuit așa ceva.

O vorbă pe care am auzit-o la domnul Mihail Pautov (apropo, recomand tipul, mi se pare că explică cel mai bine și pe întelesul tuturor probleme cărora nici nu știm unde să le căutăm răspunsuri) este așa: orice adicție pornește înainte de 21 de ani, deoarece creierul se formează până la vârsta aia pe baza lor, fiind în continuă dezvoltare.

Păi eu dacă am băut cafeină la vârsta de șapte ani, era un lucru sigur că voi fi dependent de asta pe viață. Și o simt zilnic, dar acum nu îmi mai pare rău. Îmi pare rău că nu am luat cumva o măsură mai amănunțită pentru a consuma numai cafeina de la bun început.

Cum am zis, suma viciilor e mereu constantă. Gândirea mea era că o cafea o beau doar oamenii mari, oamenii care sunt maturi. Vin dintr-o familie de fumători înrăiți care la o cafea sudează și două țigări, deci nu puteam asocia cafeaua ca fiind un lucru independent, iar țigări nu am pus pe limbă în viața mea. Deci cumva dependența o hrăneam din Coca-Cola.

Echivalăm: o cafea normală (adică a noastră, româneasca, 200 de ml, că espresso ăla italian e un shot de cafea) are 100 de mg de cafeină. Coca-Cola are 9.2 mg de cafeină pe 100 ml. Ca să echivalezi 100 de mg de cafeină, ai nevoie de minim 1L de Coca-Cola. Cam așa am ajuns eu la 2L pe zi (adică două cafele).

Când am decis eu că e greu cu Coca-Cola, am trecut la chestii mai nocive și mai eficiente: energizante.

Matematică simplă avem aici: 2.5 RedBull sunt două cafele. Beai 2.5? Nu, că nu arunci jumătate, bei trei și tu, ca tot omul. Sau poate patru, că ești obosit nu? Și uite așa m-am trezit într-o zi, la un program de donat sânge, cu tensiune 16 cu 10 și nu știam de ce. De fapt știam, dar nu voiam să recunosc: nu cafeina mă nenorocea, ci restul de ingrediente ale energizantelor.

De fraza din titlu m-am lovit mereu: suma viciilor e mereu constantă și nu poți scăpa de dependențe. Nu ai cum, cum nici eu nu pot scăpa de treaba asta cu cafeaua (și ca mulți alții, am și altele, nu doar cafeina). Dar le poți înlocui cu obiceiuri sănătoase pentru tine, cum am decis eu să beau cafea în loc de alte nenorociri. Două cafele pe zi mă țin în priză cât doi litri de Cola.

Și vaping-ul poate fi înlocuit cu o activitate care ține capul ocupat, una care îți face plăcere, cu aplicabilitate și la fumat. Dar trebuit să găsești ceva ce întradevăr ar putea echivala nivelul de plăcere pe care-l găsești într-o țigară. Important este echilibrul pe care vrei să îl ai în viață. Iar când ești tânăr, nu îți dai seama că poți avea probleme, doar când te mai duci în vârstă și vezi că scârțâi.

Încă o chestie și cu asta plec de aici: ai ajuns la o vârstă la care începi să scârțâi și începi și dai vina pe faptul că ai avut un stil de viață nu tocmai bun, un stil de viață în care ți-ai făcut de cap și te-ai distrat continuu. Așa că acum e ok pentru tine să suferi și cum zic foarte multe cunoștințe de ale mele, „când o fi să mor, mor și aia e”.

Nu gândiți asa. Cu toții ne-am distrat în felul nostru, unii sărind de pe marginea prăpastiei în râu, alții cu țigări. Alcoolul a făcut și face parte încă din viața multora. Asta nu înseamnă că cineva trebuie să sufere. Te-ai distrat, acum te potolești (chiar dacă vine greu) și încerci să schimbi un pic stilul de viață, de așa natură încât să te adaptezi condițiilor vârstei pe care o ai. Iar distracția va veni din alte vicii mai sănătoase.