Până mai recent, eram Gică-Contra la tot ce înseamnă smartwatch sau brățară de fitness. Nu concepeam ca ceva la mână să fie un pic mai inteligent. Ceasu-i ceas.

Stând și gândind pe toate părțile: și telefonul e telefon, nu smartphone, ar trebui doar să știe să sune și atât. Computerul e pentru aplicații, nu de gaming (sau, iacs, mai rău, notebook de gaming! Nici măcar nu se concepe, cu toate că am unul dinainte de pandemie și duduie și acum). Și tot așa, pe același principiu cred că rămâneam în paleolitic.

De fapt, problema mea cu ceasul cred că survenea din lipsa mea de mișcare și frica de a-mi zice ăsta că sunt sedentar. Ca la doctor, nu te duci că ți-e frică că îți găsește cine știe ce boală, deși tu poate ai doar o pneumonie.

Ei bine, de când am început traiul ăsta cu mișcarea și cu mâncatul mai sănătos (alo, Paștele nu se pune, da?), am fost mai curios să văd măcar cât mă mișc. Așa am făcut rost pe împrumut de o brățară fitness să văd eu ce și cum, cât mă mișc. Iar surprinderea mea a fost cea de mai sus: evident că mișcarea mea, în afară de sala de acasă, era cam la 4000 de pași pe zi. O nimicură, să zic așa.

Și m-am motivat să fac măcar 10.000 pe zi. M-am ținut câtuși de cât de obiectiv, dar ceea ce am observat eu cu ceasul (sau brățara) inteligentă e că mă motiva:

• Dacă aveam zile în care alegeam să fiu sedentar (și da, asta e o alegere, nu e o boală), apoi știam că ceasul îmi va zice că sunt sedentar. Și aveam poate 2000 de pași, cu indulgență.

• Dacă eram hotărât pe pași, când vedeam că sunt la 8000, ziceam mereu:

Ce mai sunt încă 2000 de pași?

Și mă porneam să îi fac și reușeam să sar mereu de limita propusă. Ca atare, zilele în care voiam să fac mișcare erau mai multe și mă motivam din ce în ce mai tare să o fac.

Așa am ajuns să fac schimbări mici dar majore în chestia cu pașii: parchez mașina la muncă în parcarea din spate, pe cel mai îndepărtat loc, de unde se aduna 2000 de pași dus-întors; după pauza de masă fac o mișcare mică de 10 minute în care se adună alți 2000 și tot așa. Iar la sfârșitul zilei, constat că sunt foarte consistent pe 10.000 – 11.000.

Bineînțeles că, dacă am văzut asta, am ajuns să îmi iau propriul ceas (trebuia să renunț la împrumut), ceva mai performant și am observat că nu mai țin telefonul după mine în orice punct. Primesc toate notificările (importante) pe el, pot să dau mesaje de pe el, pot plăti cu el la casa de marcat. Practic, mi-e un pic mai ușor să mă descurc cu el față de telefon.

Deci, da, de la replica „ceasu-i ceas și trebuie să arate doar ora” am ajuns la smartwatch. Ceea ce poate și pentru voi, care vreți să faceți mișcare, vă va motiva. Spre exemplu, la țară nu prea stau sub 15.000 de pași dacă nu e sărbătoare.