Într-o notă oarecum pozitivă, în care am tot felul de memorii cu una din mașinile mele (pe numele ei, Opel Astra F Cabriolet, sau Joiana, cum vreți să îi spuneți), vorbim de un senzor destul de ignorat dar și buclucaș pentru noi.

Motorul, pentru a putea funcționa la parametrii buni, ar trebui să știe exact pozițiile axelor de rotație ale acestuia. Aici avem așa:

• Poziția axului cu came: determină, prin calcule precise și introduse de către inginerii din fabrica ce a produs mașina aia, cât de deschise sunt supapele. De fapt, prin determinarea rotației afli exact momentul în care poți face injecția, aprinderea și evacuarea gazelor arse. Asta se face cu un senzor inductiv montat la capul axului (sau axelor) cu came.
• Poziția vibrochenului. Pentru a putea sincroniza ușor axa cu came cu axul vibrochen, încă un senzor este prezent pe motor care măsoară poziția volantei. De aici se dă poziția pistonului în motor (Punct mort inferior, punct mort superior, numărul de cicluri făcute de acel piston, pentru că e în 4 timpi).
• Senzor de detonații. Senzorul de detonații este o măsură de siguranță ai celorlalți 2 senzori ce măsoară dacă cumva apar detonații în motor, reglând avansul aprinderii automat pentru a le evita.

Ei bine, toate mașinile au senzor de volantă pentru poziția vibrochenului. Nu toate mașinile au senzor de poziție ax cu came, sau senzor de detonații. Iar el este o componentă vitală pentru mașini deoarece el dictează totul.

Cum funcționează acest senzor?

Senzorul este inductiv: are în componență un magnet ce simte prezența acelei table care dă poziția. Funcționează dând o valoare „TRUE” către ECU când îl simte sau „FALSE” când nu (geeky nerds: funcționează în cod binar, cu poziția semnalată cu 1 și lipsa ei cu 0).

Simptome ale unui senzor defect:

• Întreruperi. La relanti sau în mers. Senzorul nu mai dă poziție bună, dereglând aprinderea. Dacă aprinderea e dereglată (iar mașina nu are și ceilalți senzori în componență pentru a fi în sincron cu ei), apar aceste detonații sau întreruperi.
• Lipsă de putere. E oarecum în strânsă legătură cu aprinderea eronată pentru că nici alimentarea cu combustibil nu se mai face cum trebuie.
• Motorul nu mai pornește. În cazul în care senzorul este de tot pe butuci, nu mai există deloc semnal de poziție și nu va mai porni motorul pentru că nu va mai avea loc aprinderea.

În timp ce, întradevăr, senzorul este resposabil pentru aceste probleme, pot fi și alte chestii ce influențează de fapt situația senzorului.

Pe volantă, tabla de poziție poate fi dereglată. La motocicleta din posesie, am pățit ca tabla să fi lovit de ceva (e un alt subiect picant, o să vi-l explic în viitor) și să se deformeze. Poziția tablei este dată în cartea tehnică a motocicletei și se determină cu o leră introdusă între senzor și această tablă.

Partea amuzantă este următoarea: fiind un senzor magnetic, atrage oțelul. Sau pilitura. Și în timp se pot face depuneri acolo. Dacă senzorul este încărcat cu pilitură, nu va mai determina poziția conform, existând riscul să se oprească motorul în mers.

Eu am pățit-o cu Opel-ul, eram pe autostradă, a început să tremure și să rămână fără putere de tot. Eram la kilometrul 43 lângă Lukoil (prost să fii, noroc că ești) și am tras către peco. O dată ajuns, a murit motorul și n-a mai pornit. Aveam și check engine aprins în bord.

Eu m-am dat jos din mașină, m-am dus în portbagaj, am pus mâna pe o cârpă și m-am băgat sub mașină să șterg efectiv senzorul. O tonă de pilitură făcută în special că motorul nu avea scut. Am șters, am dat cheie, am plecat și am ajuns în Argeș fără bătăi de cap.

Ca atare, când vi se pare că mașina are o aprindere defectuoasă în special și ați făcut tot ce ține de acea aprindere pentru a fi bună (inclusiv înlocuit bujii, fișe și bobine), verificați și senzorul ăsta. Vă poate scoate din bucluc.