Mi s-au întărit și stâlpii și m-am apucat de făcut grinda de jos a șemineului. De aici a intervenit situația aia împuțită, în care am început să mănânc praf și să mă colorez.

Grinda de jos are nevoie de următoarele materiale:

• Cărămizi refractare sau, mai popular, de șamotă. Ele sunt mult mai dure, având în compoziția lor chimică mai multă alumină față de o cărămidă normală, rezistența lor la temperatura este mult mai ridicată și, datorită acestui aspect, nu își modifică formă. Eu le-am folosit la ambele grinzi (superioară și inferioară), dat fiind faptul că aceste grinzi reprezintă structura de rezistență a acestui șemineu.
• Adeziv CM11 rămas de data trecută (mă îndoiesc că l-ați consumat pe tot, eu am folosit un sac pe tot șemineul).
• Nisip fin, tot de data trecută.
• O bară de fier forjat de minim Ø8 (eu am avut Ø10, lungime 880 mm). Servește ca rigidizare pentru grindă.
• În același timp, am mai executat o mică lucrare în care am placat spatele stâlpilor cu cărămizi normale.

Din punct de vedere scule, avem:

• Obligatoriu găleata și mistria de data trecută, pentru adeziv.
• Un polizor unghiular. Aici e bun și de mărime mică, pentru grindă strict. Dar dacă vreți să decupați cărămizile în două, puteți folosi un polizor mare (pentru mine a funcționat mai bine) sau cu ciocanul de zidărie.
• Pânze, atât pentru debitat metal, cât și de carbură pentru cărămidă.

De aici, va înarmați cu răbdare. Pe mine m-a ajutat un Rom să îmi scot ideile la iveală:

Am făcut o revenire asupra postului dinainte în care am explicat cum se așează stâlpii, la ce distanțe etc. Ei bine, grinda trebuie să plece din cap în cap pe ambii stâlpi, adică pe toată lungimea.

Se face un cofrag din lemn care să susțină grindă, ca mai jos:

Grinda se așează cu aproximativ 60 mm mai în afară față de stâlpi. Luând în calcul că o cărămidă are 230 mm lungime, rămân pe stâlpi aproximativ 170 mm. Ei bine, eu spre centrul grinzii, datorită focarului care avea un postament de așezare diferit față de ce am gândit eu, a trebuit să subțiez grinda la 100 mm pe stâlpi. E suficient oricum, iar șemineul se sprijină propriu-zis pe stâlpi.

În fiecare cărămidă de grindă, am făcut următorul decupaj:

Acest decupaj este pentru bara de metal ce ramforsează grinda. Aceasta se zidește pe poziție, însă la mine la mijlocul ei mi-a intrat doar o cărămidă subțire.

La debitatul cărămizilor, oricum ați încerca, praf va fi. Recomandat ar fi să purtați o mască, dar să fie bună. Eu am purtat așa ceva și pot spune că praful a intrat pe deasupra și pe sub ea. Așa că am preferat să debitez în aer liber, fără mască, să fie ventilat. O soluție ar mai fi să aveți apă în permanență la debitare, astfel nu se mai face praf, dar vă umpleți de mocirla rezultată din praful cărămizii amestecat cu apă…

Și se lasă la uscat, fără a desface cofragul.

În spate, am zidit peste stâlpi cărămizi pentru a delimita spațiul de sub șemineu. O dată, din punct de vedere estetic, să nu rămână mult spațiu pe sub el, iar a doua, datorită sistemului de convecție prin care funcționează șemineul. Mi-au intrat 7.5 cărămizi roșii pentru spate (6 întregi și 3 jumătăți). După ce se usucă, trecem la pasul următor, anume, așezarea postamentului.