Cea mai veche metodă de prindere a lemnului este cea nedemontabilă. Observăm această metodă de pe vremea străbunilor noștri și este observată atât în mobilier, cât și în construcția caselor. Tot eu am vorbit despre această metodă, adaptată timpurilor noastre.
O altă metodă, rapidă, este cea a prinderii lemnelor cu șuruburi între ele. Această variantă are propriile ei avantaje deoarece permite demontarea unei construcții de lemn (fie ea mobilă sau o structură de lemn) și mutarea ei. Doar că demontarea asta strică fibra lemnului de fiecare dată când are loc demontarea, ducând în timp la o fiabilitate redusă.
Vorba fie între noi, nu doar demontarea frecventă cauzează probleme. Lemnul reacționează la apă: fibrele unei găuri se strâng sau se expandează în funcție de umiditate. Probabil ați observat prin ograda voastră că două lemne prinse cu o negresă iarna sunt fixe, iar vara joacă.
O altă metodă de asamblare pe care am folosit-o eu la asamblarea șezlongurilor este cea cu bucșă filetată în lemn și șurub metric trecut prin cea de-a doua piesă.
Îmi place să numesc acest tip de montaj mixt, dar în esență este o asamblare demontabilă deoarece șurubul poate fi scos din bucșa filetată exact ca orice șurub metric.
Avantajul principal este precizia de strângere. Strângi șurubul în bucșa filetată și acolo rămâne, nu ai nevoie de intervenție în timp asupra asamblării. Dezavantajul este că ai nevoie de mai multe etape în a ajunge la acest tip de asamblare.
Prima etapă este alegerea bucșii și a diametrului găurii unde intră această bucșă:
- Lemnul de esență moale permite un diametru mai mic cu 4 mm față de diametrul exterior al bucșii. Dacă bucșa M8 are diametru exterior de Ø14 mm, atunci diametrul de gaură va fi Ø10 mm.
- Lemnul de esență tare nu permite o diferență mai mare de 2 mm între diametre.
Cu toate astea, trebuie ținut cont de încă un aspect care nu văd că ar fi discutat în mediul online: există o grosime minimă de montaj al unei astfel de bucși de metal.
Am pus mai sus un exemplu de bucșă filetată cu diametru de 12 mm la exterior și grosimea lemnului de 18 mm. Avem un rest de material de 3 mm de jur împrejur, mult prea puțin rămas pentru a rezista, astfel atunci când strângem bucșa, lemnul crapă.
Astfel am ajuns la concluzia că grosimea unui lemn trebuie să fie de trei ori mai mare decât diametrul filetului.
g(rosimea) = 3 * M(etric)
Un exemplu bun ar fi ca pentru grosimi de 18 mm să folosim bucși filetate de M6 maxim. Grosimi mai mari permit diametre mai mari.
ATENȚIE! Dacă vrei să pui bucșa pe o suprafață plană și dai gaura pe una din fețele lemnului, ceea ce am zis mai sus se aplică sub o altă formă: de la muchia lemnului trebuie să ai minim 1.5 * diametrul filetului. În cazul unei bucși de M6, centrul găurii va fi la minim 9 mm.
Mi-a luat ceva până ce am învățat și am greșit câteva elemente, unele din ele chiar fiind mai scumpe. Doar că am studiat inclusiv pe elementele vândute de către IKEA și aplică aceeași regulă nescrisă. Bine, era nescrisă. Acum am apucat să o scriu eu.
Lasă un răspuns