Bun, mi-am așezat eu toate prizele, mi-am trasat canalele pentru Copexul prezent cu fire de 2.5 mm² prin perete (fire prezente pentru Nul, Fază și Împământare, așa cum am discutat) și mi-am și tencuit la loc tuburile, iar dozele au fost prinse în perete.

Evident că nu puteam lăsa așa bucătăria, deci următorul pas a fost să mă apuc de gletuit.

De ce am ales glet?

Simplu: în bucătărie există foarte multă umiditate. Tinci-ul, din ce știu eu și din ce am înțeles de la meseriași, nu rezistă așa de bine la umiditate. În schimb, gletul da, așa că acolo unde se gătește și se fierb ciorbe e nevoie de un glet destul de bun.

Am mai recomandat gletul de la Ceresit și întotdeauna am fost mulțumit de calitatea lui. Am înțelesc că cel de la Adeplast ar mai fi fost o alternativă foarte bună, dar am preferat să merg pe mână sigură.

Problema cea mai mare pe care o aveam la bucătărie erau niște pereți ce au fost în legătură directă cu zonă rece, implicit condens. Asta a dus la o bună bucată de tencuială sfărâmată acolo ce cădea cu mare ușurință la o atingere un pic mai dură. Motiv pentru care am luat hotărârea, împreună cu meseriașul de atunci, să cojim tot ce se cojește singur până la cărămidă și să încărcăm cu masă de șpaclu și puțină plasă de ramforsare pe zona aia. Plasa am pus-o în timp ce dădeam cu glet și am suprapus-o și peste peretele sănătos.

Încă o problemă a rămas de la decopertare: tavanul nu l-am decopertat cu dalta și percutanta. Numai asta nu stăteam eu să fac, muream cu percutanta aia în mână, destul că nu am mai fost bun de nimic după ce am făcut pereții. Ei bine, acolo nu am vrut să pun gletul direct pe tencuiala existentă din același motiv: se cojea. Așadar acolo am făcut încărcătură completă cu masă de șpaclu și cu plasă din fibră de sticlă, suprapunând și marginile cu plasă ce au fost prinse sub glet.

După ce această masă de șpaclu s-a întărit, procedura de gletuire o aveți mai sus: glet grosier, glet subțire și șmirghel. Totul a decurs ca la carte și deja camera începea să prindă formă frumoasă.