Din seria: ce prostii am mai făcut la vremea mea, eu în tinerețe nu beam cafea. Naiba, nu am băut cafea până la vârsta de 31 de ani întrucât aveam substituient Coca Cola și cu energizantele. Ajunsesem să beau patru Red Bulls pe zi, unul intra la micul dejun.
Nota serioasă a postării: dacă aveți posibilitatea și vreți să faceți un lucru bun pentru corpul vostru, nu mai beți energizante. Înlocuiți cu cafea pentru că are același efect energetic pe care îl are și energizantul și este net superioară din punct de vedere energie sucului tip Cola (Pepsi, Coca Cola sau Adria, dacă mai există).
Revenind: în era mea de glorie a facultății, mai ales pentru cei ce ați trecut prin asta, știți că existau unele proiecte care se duceau cu greu la bun sfârșit. Luând în calcul și faptul că încercam să fiu un student model și să-mi mențin bursa, proiectele trebuiau să fie la un nivel mai bun decât un proiect „de șase”. Așa că munca era mai mare.
Unul din aceste proiecte a fost la materia Organe Mașini. Pentru cei ce citesc pe aici și nu știu la ce face referire, materia Organe de Mașini reprezintă studiul elementelor standardizate (sau semistandardizate) care intră în componența oricărui sistem mecanic: axe, roți dințate, piulițe, șuruburi, rulmenți ș.a.m.d.
Ca să n-o lungesc, e un fel de anatomia mașinilor și în meseria ce o practic reprezintă baza proiectării. Deci importanța ei este foarte mare, iar proiectul era unul destul de greu. Problema n-ar fi fost că proiectul era greu, că ne descurcam noi cu el. Problema era profesorul care era un băiat de gașcă, dar exigent când venea vorba de materie. Puteam vorbi cu el câte în lună și în stele, însă la corectare era mai catolic ca Papa.
Cum toate proiectele în facultate sunt făcute în ziua anterioară celei declarată ca fiind ultima zi de predare (Vă rog, nu veniți să-mi ziceți că voi aveați proiectul la zi tot anul. Nu am cunoscut în seria mea un om care să fie cu el la zi, măcar unul să îl arăt acum cu degetul), așa și eu am stat în noaptea aia de treabă.
Noaptea e făcută să dormi și proiectul trebuia terminat. Eu eram învățat cu energizantele, așa că efectul lor era un pic cam mic pentru ce doream eu să fac, dar mi-a venit ideea năstrușnică de a amesteca o doză de 330 ml de RedBull cu două plicuri de Nescafe. Practic am făcut un shot triplu de energie pură, pe care am simțit-o din plin. La ora 4 dimineața eu bâțâiam din picior, în timp ce toată lumea era tulnică și aproape dormea pe ea.
Ca idee, așa mă simțeam:
Dimineața când m-am dus cu proiectul, toți erau adormiți, numai eu aveam limbariță și debit verbal de sute de cuvinte pe minut. Iar atunci când am intrat la profesor „în audiență”, i-am prezentat proiectul cu subiect și predicat, știind totul din el. Replica profului a fost ca o întrebare ridicată la fileu pentru mine:
Bag seamă că tu te-ai odihnit azi noapte, nu ca ceilalți de pe aici…
Bineînțeles că eu l-am luat prin surprindere:
Ba din contră, domn’ profesor, nu am dormit de ieri de la ora 7 dimienața.
Nu vă pot descrie fața pe care a făcut-o profesorul, dar vă spun că am ieșit de acolo cu notă foarte bună la proiectul ăla, după care m-am dus în cameră și am tras un pui de somn. Scurt, că nu îmi permit să dorm mult. Vreo 20 de ore…
(sursa foto: Freepik)
Lasă un răspuns