Prima tunsoare a pomilor făcută de mine

Am mai rămas cu o problemă de mult timp la categoria grădinărit care mi-a dat bătăi de cap și emoții o bună perioadă de timp: tunsul de pomi.

Mi-a fost frică să mă apuc de subiectul ăsta pentru că nu am avut pe nimeni care să îmi arate fizic cum se face. La noi la țară pomul se lasă să crească cât poate el și când nu mai are rod, e tăiat de la bază. Cresc doi-trei din aceeași rădăcină? Nu contează, scapă cine poate.

Tot așa am mai auzit și la alte persoane cum îmi spuneau să nu mă bag pentru că e posibil să fac dude, să se usuce apoi pomul dacă îi fac cine știe ce. Dar am prins un pic curaj când am vrut să usuc un corcoduș ce ține umbră la terasă, l-am chelit și am vrut să mă folosesc de trunchiul lui pe post de suport pentru scaune tip hamac.

Așa de frumos ce a dat din el și ce s-a dus în sus, a avut și rod (deși nu îl doream că era aproape de terasă și duceam toate corcodușele coapte pe picioare) încât mi-a dat un pic de curaj.

Cu un pic de documentare în prealabil, am aflat câteva principii de bază pe care să lucrez când vine vorba de tunsul pomilor:
  • Prima regulă este ca temperatura noaptea să nu scadă sub -5°C măcar două nopți pentru a proteja pomii DUPĂ tăiere. Am apucat să fac toată procedura înainte de a veni frigul ăsta, când mugurul nu s-a deschis încă și era călduț în Ianuarie.

Ăsta e unul din motivele pentru care am lăsat ce scriam până acum și am decis să scriu articolul azi. Meteorologii au anunțat că de la sfârșitul săptămânii viitoare vremea se va încălzi și va fi momentul prielnic pentru a executa tunsul, pentru cine vrea să se încumete.

  • Întotdeauna tăierea se face de așa natură încât soarele să intre la centrul pomului, oferind fotosinteză întregii coroane.
  • Uscăciunea se dă jos. De fapt și de drept, eu cu uscăciunea am avut și probleme pentru că, după cum am zis, copacii când se usucă se dau jos. Am fost un pic mai timpuriu și am sacrificat pruni mai bătrâni pentru a rămâne din aceeași rădăcină cu pruni tineri.
  • Distanța între ei va trebui luată în considerare în cazul în care curtea voastră nu a fost îngrijită de mult timp. Zic asta pentru că viața unui pom este astfel: sămânță –> șnepeniș –> trunchi de pom –> pom în toată firea. Dacă au fost lăsați să crească alandala prin curte, soarele nu va intra la ei cum trebuie. Luați exemplu pădurile de conifere, de brad, unde baza trunchiului este uscată pentru că nu ajunge soarele la copac.
  • Dacă rodul pe ramură este pe capătul acesteia, ramura aceea poate rămâne, nu e necesară tăierea. În schimb dacă sunt foarte multe ramuri care au intersecții între ele, un sacrificiu trebuie făcut.

Să pornim și cu niște poze exemplificatoare:

Ce n-am făcut la pomii mici: nu m-am atins de vârfurile coroanelor. Deși foarte multă lume îmi va spune că trebuia să fac și asta, vreau să urmăresc un pic cum evoluează după ce l-am tuns așa, unde e mugurul roditor și unde nu funcționează cum trebuie. Așa îmi fac o idee pentru la anul cu ce am de făcut mai amplu.

Mă rog, la mine a fost și nasoală rău pentru că am avut situații în care a trebuit să dau jos crăci de calibrul celor din roabă jos, având numai uscături pe ele. La unii pruni centrul plecase așa de sus și de roditor încât coroana era ca a unui plop, deci și de acolo am scos lemn de foc, la propriu.

Urmează săpătura și îngrășământul pentru a-i ajuta. Dar aștept ploi pentru a mă ajuta la săpat.


Lăsați un comentariu