În momentul în care m-am apucat de bolta viei pentru a o reface de la zero, am stat și am cugetat cum trebuie executată mai eficient. Voiam să fac totul cât mai trainic, dar aș putea spune și că ce era înainte a fost destul de trainic (a mai rezistat opt ani numai de când am ajuns eu acolo, nu iau în calcul ce era înainte).
Există două variante mari și late pe care putem merge în execuția unei bolți de vie:
- Poate fi executată din structură metalică.
- Pot fi montați stâlpi de lemn, bătuți în pământ.
Stâlpii de plastic nu îi recomand: sunt casanți și există riscul să cedeze, plus că plasticul la soare se face urât.
Avantajul unei structuri metalice este, evident, durata ei de viață. Metalul nu cedează în timp așa de ușor, este mult mai rigid față de lemn și poate susține o încărcătură mult mai mare (mă refer la greutate). De altfel, poate fi prelucrată structura așa cum ne dorim, după formă, pentru a face o boltă sub care să intre eventual și o mașină, astfel deservind și ca o zonă umbrită la intrare.
Dezavantajul acestei structuri este metoda de lucru: stâlpii din metal nu pot fi bătuți direct în pământ, iar umiditatea în contact cu metalul duce la apariția ruginii. Pentru a evita asta, trebuie turnat beton de jur-împrejurul stâlpului.
Pentru o formă de arcadă, stâlpii au nevoie de sudură, un lucru care implică cunoștințe și scule în plus în curte: aparat de sudură, polizor unghiular. Dar dacă iei în considerație faptul că vrei să o faci pentru 25-30 de ani fără intervenții (în afară de vopsea de-a lungul timpului), poți apela chiar și la un specialist ce vine cu propriile lui scule.
Avantajul celei din lemn este rapiditatea cu care se execută: niște stâlpi din lemn, ciopliți în partea inferioară și apoi bătuți în pământ, iar pe ei legi sârmă și aia e.
Nu ai nevoie nici de multe scule, un topor, un baros și un clește de sârmă și rezolvi toate problemele. Nici aptitudinile nu sunt puse la grea încercare, poți ciopli cu ușurință în formă ascuțită stâlpul la bază, iar la bătaia în pământ îți trebuie doar putere și tehnică să nu pleci cu umărul luxat.
Cum bănuiți, stâlpii de lemn nu rezistă mult în pământ. Cei de brad rezistă cinci ani cu indulgență, iar cei din lemn masiv rezistă până la zece ani. Pentru maximizarea duratei de viață, recomand stâlpi din salcâm (sălbatic, dacă se poate, pentru cei la munte) și arși la baza din pământ sau dați cu ulei ars de motor (așa reciclați și uleiul ars, mai ales cel din motor).
Bolta de care vă voi vorbi este de metal, am făcut-o să reziste, să fie trainică, în timp ce lângă ea am bolte de lemn, în funcție de extinderea plantației în viitor. Am zis că nu mă mai extind, dar parcă-mi pare rău ca terenul să stea gol, neplantat.