Din Muntenegru, drumurile Europei ne-au purtat pe coasta Croației, dar nu înainte de a intra înapoi în Uniunea Europeană, lucru ce s-a dovedit a fi foarte dificil. Coada de mașini era cam de 50 de mașini destul de dimineață, undeva la ora 8 – 9 dimineața, dar de stat am stat o oră și 40 de minute la vamă.

Aici am văzut exigența celor de la vamă cum era odinioară la noi când nu eram în UE. La vamă a fost un autocar cu niște mame cu copiii lor ce au fost întoarse din drum. Nu știu motivul pentru care au fost întoarse, autocarul era de Muntenegru, dar imaginați-vă că vama era în vale și aveai de urcat înapoi o coastă mare indiferent de țara din care veneai la vamă. Nu știu de ce metodologia lor e cu vama-n vale, dar cine suntem noi să judecăm?

După ce am reușit, cu chiu cu vai să trecem de vamă, a revenit în forță și cu cele mai „aplaudate” urale semnalul la telefon: GSM, Internet, tot ce voiai e valabil printr-o ofertă SEE de la furnizorul vostru. Croația, intrând în UE, se califică aici.

Ne-am oprit Dubrovnik, prima destinație fiind una cu o tematică cu dragoni: Game Of Thrones a fost filmat la cetatea de la Dubrovnik (printre alte locații de astfel), iar oamenii se laudă cu asta destul de evident. Există magazine acreditate special de către cei ce dețin serialul ca magazine oficiale de suveniruri Game Of Thrones.

Nu că nu vreau să vă plictisesc cu subiectul ăsta, doar că eu nu am habar care e treaba cu acest Game of Thrones. Nu am văzut nici măcar un episod din el, știu cine e John Snow dar sunt cam ca el:

You know nothing, Jon Snow.

Așa că nu prea are rost să vorbim subiectul ăsta. Dar în schimb pot vorbi de cetatea în sine ce e impunătoare și este cel mai mare punct de atracție. Locurile de parcare în Dubrovnik sunt de la foarte scumpe la relativ ieftine. Dacă vrei să parchezi aproape de cetate, costul se ridică la aproximativ 8€ pe oră sau 40 de euro pe zi pentru că sunt situate în zona 0.

Dacă sunteți răbdători sau dornici să mergeți pe jos, parcarea mai departe este la 2,7€ pe oră, aici. Distanța de parcurs este de 30 de minute pe jos sau așa cum am zis, fiind centrul, toate autobuzele duc acolo. Iar biletul autobuzului este de 1,7€/pers.

Accesul în cetate este fără taxă dacă vrei să te plimbi de jur-împrejur. Problema se pune atunci când vrei să vizitezi anumite obiective turistice pentru că ar trebui plătită o taxă de tur al obiectivelor istorice din locație, un cost de 15€ per obiectiv sau 40 pentru toate. Sunt vreo 11 la număr, rentează să iei tot turul. Noi, fiind în treacăt, am zis momentan să nu. Plănuim să ne întoarcem aici în viitor.

Câteva ore mai târziu, am ales să mergem către Gradac, următoarea stațiune unde aveam cazare. Este o stațiune destul de dezvoltată, dar foarte liniștită. Citez proprietarul apartamentului unde eram cazați:

Este o stațiune nou înființată ce are prețuri ok pentru Croația, nu ca la Dubrovnik, Split sau alte stațiuni de pe insulele din împrejurimi.

Așa este. Am mâncat într-o seară cu 37 € pentru amândoi. Și am plecat cu burțile cât un acordeon. Tot aici am reușit să surprind cea mai bună poză din toată viața mea, o poză pe care intenționez să o printez pe un canvas sau ceva mai mare (vorbesc despre poza principală a postării). Asta pentru că Croația este renumită pentru apusurile ei pe mare. Toată coasta merge cu către Nord, iar marea e către Vest. Unul din cele mai liniștitoare momente e ăsta și răsăritul.

O întrebare pe care mi-am pus-o când am hotărât să vizităm Croația este: cât costă taxele de drum? Răspunsul este că nu există nici o vignetă pentru drumurile din Croația, dar există taxe de autostradă, și nu sunt ieftine. Combinația (ideea a plecat de la soție) a fost să mergem doar pe coastă. Acum, pe bună dreptate, dacă ai ajuns în Croația, doar n-o să mergi pe autostradă, dincolo de stâncă, să nu vezi nimic, nu?

Problema cu mersul pe coastă e că îți prelungește timpul cu aproximativ o jumătate de oră pe suta de kilometrii. Dacă tu ai de parcurs ~300 de km până la următoarea destinație, pe autostradă ai face 2h40min, dar pe coastă 4h. Asta doar datorită vitezelor de sate și de curbe. Dar merită din plin mersul pe coasta croaților, orice ar zice oricine. Să mai fi și pasager, deja e lux.