Azi m-am gândit să vă dau greu, ca un extemporal dificil rău. Ia fiți atenți aici:

Stăteam miercuri de vorbă cu niște colegi despre diverse. Nah, pauzele lungi și dese, cheia marilor succese parcă era. Stând de vorbă așa, am ajuns la un subiect destul de picant pentru marea majoritate a românilor, anume, mâncarea.

Doar ce aud pe unul cum cuvântează el așa suav:

Băi, știți ce am eu poftă de foarte mult timp să mănânc?

Ia zi, hrănește-ne curiozitatea!

Un pește dat prin mălai, prăjit în ulei să băltească, cu mămăligă lângă și un mujdei de usturoi.

De ceva vreme v-am zis că sunt atent la ce mănânc, sunt atent la metoda de gătire a preparatelor, vreau să mă țin sănătos mai mult timp. Dar am și eu limitele mele, n-am mai răbdat. Curgeau balele pe la bot de zici că se mutase Niagara la noi în România.

Ce l-am înjurat, Doamne iartă-mă că ce a fost la gura mea, mai aveam un pic și pierdeam sarcina dacă nu mâncam ATUNCI pește. Și bineînțeles că după muncă am avut direcția Metro să iau miște macrou.

Fac o paranteză aici: am auzit foarte multe persoane ce laudă peștele de la Metro, atât cel proaspăt, cât și cel congelat. Pe bună dreptate vă spun că așa e. Am mai luat congelat și din alte părți unde 80% din situații a fost stricat deja dinainte de congelare. Știți mirosul de pește stricat, nu?

Vă fac eu aici nebunie în creier, dar nu vreau să vă las așa, cu balele curgând. Deci aveți nevoie de mălai, făină, pește (logic, puteți alege orice tip. Prefer macrou pentru oasele lui mai mărunte), sare, ulei de floarea soarelui (obligatoriu), usturoi și eventual iaurt. A, și două ouă.

Începeți prin a curăța peștele, în cazul în care nu ați ales un pește gata eviscerat, fără cap și solzi. Peștele curățat îl lăsați la macerat cu sare aproximativ 20 de minute. Dați-i bine sare că își ia el cât are nevoie. Specialiștii estimează 15-20 de grame de sare pe kilogramul de pește. Mamaia nu prea avea cântar în mână, îi dădea să aibă.

Tăiați-l cuburi, așa cum le făcea mama voastră, iar coada lăsați-o cât două cuburi de lungă.

Puneți uleiul la încins într-o tigaie și în timpul în care se încinge, pregătiți un amestec de 1:1 între făină și mălai într-o farfurie mai lată și două ouă bătute într-un bol.

După ce uleiul s-a încins bine, dați peștele prin ou și apoi dați-l prin amestecul ăla de făină cu mălai. Îl puneți la prăjit cu osul (în cazul bucăților lungi de pește) în jos întâi, până se rumenește și apoi îl întoarceți. În cazul macroului nu contează așa de mult așezarea.

Îl scoateți și îl lăsați la scurs într-o sită, să nu fie grețos, timp în care preparați un mujdei de usturoi (după gust, la pește merge un mujdei făcut doar cu ulei, însă eu îl prefer pe cel cu iaurt, d-aia am zis eventual mai sus), o mămăligă zdravănă și vă puneți lângă și un pahar de vișinată, să meargă bine.

Am mâncat de am zis că voi crăpa, burta îmi va exploda și voi muri fericit de cât de mult pește am mâncat. Și bineînțeles că poza de mai jos i-am trimis-o și colegului de m-a întărâtat. Știam că el nu își face și țineam morțiș cumva să îi fac în adins.