Nescafe Dolce Gusto: o mini-minunăție

Eu sunt un om simplu, care până recent nici nu știa ca e dependent de cofeină. Și știți de ce? Pentru că eu nu beam cafea. Dăh!

Ei bine, dacă stau bine să analizez, da, eram dependent de cofeină. Pardon, încă sunt, n-am de ce să mă feresc, doar că acum tratez dependența de cofeină cu seriozitate.

Beam de când sunt puști Coca-Cola, cred că la 10 ani am făcut prima oară cunoștință cu Coca-Cola, iar mama mea mereu îmi cumpăra, pe principiul “unul e băiatul mamii!”

Ce conține Coca-Cola?
Ingrediente preluate de pe site-ul Coca-Cola. Deci, conține cofeină!

Așadar, eu de mic îmi luam doza de cofeină. Evident, porcul a crescut și a consumat din ce în ce mai multă cofeină pentru că mărise doza de Coca-Cola (eram genul de copil, da știu ce am scris, copil, care bea 2.5L de Coca-Cola pe zi. Cel puțin în facultate, 2.5L erau la ordinea zilei, în afară de poate o doză – două pe zi.)

Am avut o perioadă în care m-am simțit rău pentru că băgam cantitatea industrială de Coca-Cola și am lăsat-o moale. Dar dependența de cofeină, dat fiind faptul că exista acolo încă din copilărie, mă făcea să înnebunesc după lipsa ei. Așa că la un moment dat am început timid să consum… (drumbeats) energizant (e)!

Timid zic pentru că beam unul pe zi și satisfăcea necesitatea de cofeină. Apogeul meu a fost de 2L de Coca-Cola pe zi și 3 energizante. Evident, toată lumea îmi zicea:

Bă, las-o mai ușor că o să crăpi…

Nu am lăsat-o până la un control ordinar în care m-a găsit cu o tensiune mărită și am zis eu ce să fac. Atunci m-a lovit: dacă tot am această dependență de cofeină, hai să o iau din sursa ei naturală: cafea.

Eu nu beam cafea pentru că nu o suportam ca și gust, însă mirosul era ceva divin. Am început ușor, m-am strâmbat la ea mai ceva ca atunci când urlă copilul la naștere, dar m-am învățat.

După ce m-am apucat serios de băut cafea și am văzut că nevoia de energizant și Cola s-au estompat, am citit la Mihai un articol care mi-a dat o idee: de ce să nu îmi iau eu un espressor de genul pentru la țară? Nu am luat ce a recomandat el însă (Scuze, Mihai!), ci am luat Nescafe Dolce Gusto.

Motivația a fost una simplă: dimensional, era cam la fel ca un Tchibo Cafissimo, însă plaja de capsule disponibile pe piață e mai mare. Adică le găsesc la orice colț de stradă. De Tchibo, mai greu. Alternativă este cel de la Nespresso, unde se găsesc disponibile capsule mereu.

Ceea ce vreau să spun este că dă o cafea extraordinară, cât timp cumperi capsule de la o firmă bună. Par example: cu capsulele de la Nescafe, cafeaua iese nemaipomenită. La fel și cele de Lavazza sau de la Starbucks, însă dacă iei ceva ieftin (am luat la un moment dat ceva Kimbo), cafeaua are gust amar și capsula nu se înțeapă bine, motiv pentru care curge pe lângă multă apă.

Cel mai comod e că poți să îl iei cu tine la orice cazare dacă mergi cu mașina și îți faci o cafea pe cinste dimineața când te scoli. Știu, știu. Marea majoritate vă duceți cu mic dejun inclus la hoteluri de minim 3 stele. Dacă te duci la o pensiune într-un vârf de deal, e bine să îl ai cu tine.

Înainte, la țară, aveam un filtru la care puneam cafea și îi dădeam să se facă. Nu zic că nu era bună cafeaua, dar nu era o cafea la fel de bună ca la espressor. Plus de asta, consumam un pachet de cafea pe weekend ca să fac 6 cafele.


Lăsați un comentariu