Un lucru e foarte sigur când vine vorba de mașini, anume, singurele puncte de contact ale mașinii cu solul sunt anvelopele. Doamne ferește să avem și altceva al mașinii în contact cu solul, că atunci fie pierdem piese, fie s-a culcat mașina pe o parte (sau pe spate) pe șosea…

Pentru că autovehiculul (fac aici mențiunea asta, deoarece e valabil pentru orice vehicul ce are în componență anvelope cu presiune de aer în ele) să ruleze cât mai optim, anumite valori sunt prestabilite de către producătorii auto, valori la care s-au făcut anumite teste: de aerodinamică, de eficienţă energetică (pe românește, cât consumă), distanță de frânare etc.

Ei bine, pot spune că la mine la mașină, dat fiind faptul că eu nu am anvelope mici, cum au toate mașinile de pe stradă, “gume”, în termeni mai populari, ci eu am “gogoși” efectiv, presiunea se simte imediat, în special la categoria comfort, unde dacă presiunea este mai scăzută, amortizarea denivelărilor și gropilor este mai mare dar crește consumul și, surprinzător, și distanța de frânare.

Veți spune, cel mai probabil, că dacă există mai multă frecare în anvelope, de frânat ar trebui să frâneze mai ușor, deoarece forța de frecare are un rol invers forței de deplasare. Ei bine, aici intervine căldură generată de suprafața mai mare de contact. Pe termeni mai simpli: o anvelopă încinsă are aderență mai scăzută pe asfalt comparativ cu una ce rulează în condiţii normale.

Bun. Şi atunci, cum ştim noi cât este presiunea în anvelope şi, mai ales, cum să o reglăm?

Cât?

Presiunea de obicei este pusă pe unul din stâlpii maşinii, de regulă la şofer, unde veţi găsi asta:

Vedeţi că sunt 2 variante: o variantă de comfort şi o variantă ECO, ambele depinzând foarte mult de încărcarea din maşină cu oameni şi bagaje. Una din aceste valori trebuie obţinută când se face presiunea. Eu, personal, merg pe 2.4 bar. Mai sunt şi alte variante de a afla presiunea în anvelope:

• Poate fi evidenţiat în manualul maşinii, primit cu fiecare maşină (cazul se aplică în special dacă maşina e nouă);
• Poate fi găsit pe internet, cu un simplu search pe google “Tyre pressure <model maşină>“.

Important este să ştiţi presiunea şi să fiţi cu ea în condiţiile specificate de către producător.

Metode

Se poate face cu aparate mai ieftine sau mai scumpe, sau se poate face în locuri destinate:

• Pompă de aer manuală (impropriu spus, că de pompat pompezi cu piciorul);
• Compresor auto (cum e cel din poză, pe care îl am eu la maşina de la ţară. Vedeţi voi, în vârf de deal nu prea e benefică pana…);
• Vulcanizare auto (acolo se plăteşte o sumă modică, ~5 lei, dar este verificată de un om cu experienţă);
• În benzinării (obişnuiesc la 2 săptămâni să fac presiunea la roţi în Lukoil, au un compresor cu afişaj digital şi imediat se face).

Fiecare anvelopă are propria ei valvă de umflat, protejată de un capac de plastic, ce se dă la o parte. Capul pompei / compresorului se pune pe valvă (prin înfiletare sau simplu împins) şi se umflă până ce ajunge la presiunea menţionată. Atâta tot!

Ca o paranteză, după ce las motocicleta mult pe tuşă şi mă pun la un drum cu ea, inclusiv până la muncă, am surpriza ca manevrabilitatea ei să fie net redusă, din pricina presiunii anvelopelor. Amuzant este că până realizez, durează ceva… Dar după ce fac presiunea, totul revine la normal. Iată deci cum presiunea anvelopelor are efect asupra direcţiei de deplasare de asemenea, cât şi asupra manevrabilităţii.