Viața la sat nu e chiar așa ușoară pe cât pare. Trebuie, în mare parte, să fii dibaci și să știi să-ți faci cam tot ce ai prin curte tu însuți. Nu te poți baza pe a le cumpăra de-a gata făcute, trebuie să știi să le faci.
Pentru asta ai nevoie de unelte. Vorbim aici de la ciocan până la motosape sau motoburghie. Deși nu vreau să fiu adeptul lui „mai bine să am în curte, că cine știe când îmi trebuie”, sunt situații în care chiar am nevoie și nu am de unde lua.
Iar cea mai mare problemă cu chestia asta este că fac rabat la calitate. Aleg să-mi iau unelte care sunt de o calitate mai îndoielnică față de una bună care n-ar lăsa de dorit. Sunt situații în care prefer să-mi iau o pânză de șoricel mai ieftină, chiar dacă nu îndeplinește criteriile pe care le cer.
Ce rezolv cu asta? Nimic. Tot ajung să-mi cumpăr ce aveam nevoie de la bun început, doar că inițial cheltui mai puțin și pe urmă cheltui mai mult. Niciodată cât era nevoie.
Ca să nu ziceți că vorbesc din dodii, o să vă dau un exemplu de care m-am lovit foarte recent: am avut de făcut un set de mobilier de bucătărie complet, de la A la Zinc, cum s-ar zice, ultima etapă fiind montajul blatului pe poziție și debitarea găurilor pentru electrocasnicele și sanitarele necesare clientului.
Toți cei care aveți acasă mobilă de bucătărie din PAL aveți, în mare parte, un blat de 38 mm grosime, o grosime respectabilă care nu se debitează chiar așa ușor. În general, fierăstraiele au pânze dedicate PAL-ului de 18 mm într-un regim hobby și nu pun la vânzare nimic profesional. Cu toate astea, există și variante mai serioase.
Problema mea a pornit de la debitarea lemnului masiv de 40 mm grosime pentru scaunele mele de exterior. Atunci când debitam cu o pânză normală, mă trezeam că tăietura nu era în vinclu, nu avea unghi de 90°. Greu am rezolvat problema asta pentru că după fiecare debitare eram nevoit să șlefuiesc foarte mult astfel încât să scot acel unghi perfect între fața lemnului și muchie.
Nu, rindeaua electrică nu m-ar fi ajutat. Muchia era o curbă, nu era nimic drept.
Așa că am luat niște pânze mai serioase pentru scopul ăsta. Timpul a trecut și nu am mai apucat să fac niciun scaun de acest tip, dar am făcut mobilierul pentru cineva la țară și mi-am adus aminte de pânzele astea când am debitat blatul.
Mai sus stă dovada unei tăieturi curate, în 90 de grade, verificată cu vinclul. De probă, am tăiat din aceeași bucată de blat căzută și cu o pânză normală, ieftină. Bineînțeles că unghiul a ieșit urât rău de tot.
De atunci am rămas pe pânze bune de la Bosch. La fel fac și cu burghiele, iau o firmă renumită de fel. La fel fac și cu pânzele de șlefuit și debitat pentru polizor sau cu electrozii pentru aparatul de sudură.
Cât despre sculele în sine, sper că e destul de evident, nu? La drujbe iei Husqvarna sau Stihl, la echipamente electrice iei Bosch sau Makita în regim hobby, pentru că la profi deja vorbim de DeWalt sau Milwaukee și tot așa.
Încercați să luați o firmă renumită pentru că peste ani și ani o să vă mulțumiți pentru decizie.
Vorba românului:
Suntem prea săraci să ne luăm lucruri ieftine.
Lăsați un comentariu