Fii Util!

Cred că cel mai mult urăsc să merg la instituțiile statului, dar cu ocazia asta am mai văzut ce s-a schimbat și ce nu, așa că acest articol este valabil pentru anul 2026. Dacă se mai schimbă ceva, atunci o să revin pe subiect.

Dar până atunci, sunt mai multe posibilități de a înscrie o mașină pe numele tău:

• Transcriere vehicul înmatriculat în România.
• Înmatriculare vehicul neînmatriculat în România până acum.
• Înmatriculare vehicul nou.

Etapele transcrierii unui vehicul înmatriculat în România anterior le-am descris atunci când am cumpărat Land Rover-ul, iar înmatricularea unui autovehicul nou n-am făcut-o, dar am făcut o tentativă de înmatriculare a unui vehicul nou atunci când am cumpărat remorca.

Mai scriu o dată, cu toate că știu că mă repet: urăsc să merg la instituțiile statului pentru înmatriculări. Chiar dacă procedurile s-au simplificat temeinic, tot urăsc să fac asta și pace. Toate astea doar din cauza a unei astfel de înmatriculări dinn tinerețea mea, în 2012.

Să nu o lungim. Ai trei mari locuri unde trebuie să mergi pentru a putea înmatricula mașina: RAR, primărie și DGPCI (Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, fostul DRPCIV).

Registrul Auto Român (RAR)

Pentru a înmatricula mașina, este necesară o Carte de Identitate a Vehicului (CIV) eliberată de organele competente de la RAR. Nu puteți merge la orice secție ITP, doar la RAR se face ITP-ul mașinii neînmatriculate.

Acte necesare:

• Act de identitate în original;
• Cererea de activitate RAR, care se completează la fața locului;
• Actele mașinii din străinătate. Mașina mea e adusă din Belgia și are două brief-uri (certificate de înmatriculare). În funcție de țara de proveniență, acestea diferă, dar trebuie predate la DGPCI.
• Contract de vânzare-cumpărare (pentru Persoane Fizice) SAU Factura de achiziție (în cazul în care o cumperi de la o firmă).

Toate astea se fac pe bază de programare. Nu se poate fără deoarece ar fi un haos imens (întrebați-mă de unde știu). Dacă nu aveți mașina ok tehnic, puneți-o la punct înainte de a merge la RAR pentru că băieții sunt foarte duri.

De aici primiți CIV-ul și un certificat de autentificare ce atestă starea tehnică a vehicului (adică ITP-ul).

ATENȚIE! Certificatul mai sus mențonat este valabil doar 60 de zile! În cazul expirării, este nevoie să mergeți din nou la sediul RAR pentru a elibera altul (nu mai e nevoie de mașină în acest caz).

La primărie

Aici este lupta dintre tine versus organele abilitate ale statului care cer copie la copie. Spre norocul meu, la primăria mea există copiator, că altfel drumurile mele s-ar fi lungit necontenit…

Trebuie să spun din capul locului că fiecare primărie (de fapt, fiecare secție de taxe și impozite, pentru că acolo trebuie să ajungi) are propriile reguli stabilite prin HCL (Hotărâri ale Consiliului Local), așa că ceea ce spun aici este bazat pe propria-mi experiență. Cu toate astea, 90% din cazuri se aplică ceea ce zic.

Scopul tău la taxe și impozite este să declari statului mașina ca fiind a ta și să te înregistreze cu bunuri impozabile. Iar pentru asta ai nevoie de următoarele acte:

• Contractul de vânzare – cumpărare, dacă omul care a adus-o o vinde ca persoană fizică. Acest CVC trebuie ștampilat de către secția de taxe și impozite al fostului proprietar pentru a evidenția scoaterea mașinii din REMTII (Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării), în 3 exemplare.
• Factură de achiziție, dacă cel ce o vinde este Persoană Juridică, cu aceeași declarație REMTII pusă de primărie pe factură, în 3 exemplare.
• Copie CUI al firmei ce vinde autovehiculul.
• Atestat de certificare fiscală a fostului proprietar cum că nu mai are nicio datorie fiscală, într-un exemplar.

Țin să fac o paranteză aici: ăsta e cazul ideal și puteți pune un acatist la biserică pentru că cel ce a adus-o din afară a declarat-o pe impozitul lui. De cele mai multe ori, aceste acte de mai sus nu sunt valabile.

• Factură de achiziție din străinătate SAU contract de vânzare-cumpărare din țara de proveniență, întocmite între tine și vânzător, cu dovadă de radiere din țara străină.

Există o declarație pe proprie răspundere ce se poate completa în care specificați că nu dețineți acel document, dar această posibilitate intră în cei 10% menționați mai sus.

• Traducere legalizată la notariat a acestei facturi de achiziție, în 3 exemplare.
• Declarație completată la fața locului.
• Act de identitate, în original ȘI COPIE.
• CIV, în original și copie.

În urma trecerii mașinii la impozit, vi se vor da înapoi două facturi / CVC-uri cu ștampila REMTII a primăriei voastre, alături de un certificat fiscal prin care se dovedește că nu aveți datorii.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI).

Ultimul pas este înmatricularea definitivă la DGPCI. Acolo se merge doar pe bază de programare cu următoarele acte:

• Actele mașinii din străinătate ce se predau.
• O cerere, care poate fi descărcată de aici, unde completăm datele solicitantului și bifăm „Înmatricularea”.
• Actul de identitate, în original.
• Cele două facturi / CVC-uri pe care le primiți înapoi de la primărie cu ștampila lor.
• Cartea de identitate a vehicului (CIV).
• RCA pe numele proprietarului în vederea înmatriculării.
• Dovada achitării taxei de eliberare certificat de înmatriculare (Talon).
• Dovada plății numerelor auto.
• Numerele auto străine sau dovadă că mașina a intrat în țară pe platformă (se completează un CMR de către cel ce a adus-o).

Așteptați câteva ore și numerele vi se vor elibera. După cum știți, numerele aleatorii costă 40 de lei, iar cele preferențiale costă 85 de lei.

Dacă aceste taxe sunt plătite prin Ghiseul.ro (adică prin SNEP, Sistemul Național Electronic de Plată), nu mai aveți nevoie de dovezile de mai sus deoarece le apare în sistem.

E de alergat, eu încă nu am terminat cu cei de la DGPCI (urmează luni), dar am trecut de ce era mai greu. Vă recomand dacă aveți posibilitatea să cumpărați mașina cu cartea de RAR de-a gata făcută. Așa nu vă mai stresați cu ea.

(sursă foto: Freepik)