Există pe lumea asta un singur lucru ce îmi mănâncă sănătatea mie: hobby-urile. Deci aș putea să pun pe hârtie de câte ori am avut probleme din pricina hobby-urilor.

Pe de-o parte, toți psihologii zic că e bine să ai un hobby. Cum e pentru mine blogul ăsta, mă ține treaz, parcă am un scop, o determinare. Bine, acu să nu mă înjurați dar ieri n-am ieșit din vie decât la ora 18. Și am intrat la ora 8 dimineața, d-aia n-am postat nimic. Am făcut câteva idei de articole, deci tot în avantaj sunt.

Pe de altă parte, e ceva ostenitor un hobby căruia îi acordăm multă atenție. Vedeți voi, un hobby înainte de toate e mâncător de bani, pentru că trebuie să investești niște bani, bani pe care de cele mai multe ori nu îi primești înapoi.

Însă când le schimbi mai ceva ca pe șosete, ai putea să zici că nu te alegi cu nimic.

Uite prin câte hobby-uri am trecut eu:

• Culturism (trasul de fiare), la care m-am și întors și mi l-am făcut un stil de viață, unul sănătos pentru că mi-am dat seama ca n-ar trebui să fie hobby, ci obligatoriu.
• Am vrut să învăț să cânt la chitară. Am luat-o, am ținut-o 2 luni și apoi a adunat praful.
• Am acum fotografia, pe care am și prezentat-o pe aici.
• Vinificația, pentru că îmi place mult pigăleala asta măruntă.
• Mecanică. Și tot ce mișcă din punctul ăsta de vedere.
• Motociclism. Pentru că este un hobby, nu un stil de viață. Deși mă întâlnesc zilnic cu un domn când merg la muncă, în trafic, ce merge doar cu scuterul. Fie vreme bună, fie vreme rea, el e pe scuter.
• Tâmplărie. Un hobby benefic dar trebuie să investești în scule înainte de a te apuca de treabă.
• Pirogravura, care e un hobby ce nu costă mult (un creion de pirogravat e 60 de lei).

Am vândut chitara și camerele foto de le aveam să îmi iau o cameră foto mai performantă. Motocicleta o să o vând, dar nu renunț la hobby-ul ăsta.

Multă lume ar zice:

Mă, dar când ai tu timp de toate astea să le faci? Că eu n-am timp să mă mișc un pic. Abia aștept să ajung și să zac în pat / fotoliu.

Am și eu zile d-astea, nu îmi vine să mișc un deget și e normal. Dar e o zi poate într-o săptămână întreagă, nu mereu. Motiv pentru care nu urmăresc nimic pe Netflix (am vrut și eu să văd serialul Sons of Anarchy, l-a scos Netflix din grilă. La fel și cu Oppenheimer), la TV dau drumul pe Youtube, pe muzică doar. Laptopul rar îl deschid.

De fumat, alcool și alte vicii nici nu mai vorbesc. Fug de ele ca satana de tămâie. Mă rog, alcool am consumat și mai mult ca sigur o să mai consum. Dar nu stau în beție, o evit pe cât posibil. Beau un pahar să fie bine și aia e.

Deci, timpul de acolo e cumva mai benefic pentru că învăț ceva nou mereu. Și e plăcut, acum cu fotografia am descoperit niște scene și niște peisaje chiar la mine în curte de nu îmi vine să cred că le aveam acolo.

(sursă foto: Freepik)