Nu știu dacă s-a văzut cumva până acum pe aici, dar de când sunt eu mic sunt pasionat de tot ce înseamnă fotografie.
Am fost crescut așa, având un văr de la Pitești mai mare (mult mai mare ca mine) căruia îi e foarte drag de familia noastră și venea mereu la Curtea de Argeș pe la noi. Avea un aparat foto cum era pe vremuri, un Kodak pe film cu care făcea poze la tot ce mișca, inclusiv (și în special) mie.
Am o căruță de albume foto acasă la maică-mea, albume făcute de el. Albume care încă au rămas acolo și în care sunt cuprinse tot felul de momente și portrete ale noastre. Cumva, uitându-mă pe acele albume încă de mic, m-a prins pasiunea pentru fotografie și îmi plăcea să imortalizez astfel de momente.
O bună perioadă am vrut și eu propriul meu aparat foto. Eram mic, aveam 10 ani, ce să fac eu cu un aparat foto? Așa că nu făceam poze, încercam pe cât posibil să fac rost de aparat, dar nu aveam cum.
Habar nu aveam eu ce eră se năștea atunci, ce avea să apară pe piață: telefoanele cu camere foto. Țin minte că la vârsta de 14 – 15 ani am fost și am muncit cât am putut cu un împărțit de pliante pentru diverse firme pe stradă în Curtea de Argeș, cu promoții în supermarketuri cât să strâng bani pentru un telefon.
Pentru că acel telefon pe care voiam eu să îl cumpăr avea strict caracteristica ce mă interesa cel mai mult: era un Sony Ericsson K750i. Cei de-o breaslă cu mine (sau mai în vârstă) știu ce îi putea pielea Cyber Shot-ului ăluia. Pentru 2MP scotea niște poze de toată frumusețea. Și nu degeaba, avea un senzor care se purta fix ca un Mirrorless. Știu cum arăta, am desfăcut telefonul ăla din toți rărunchii.
Următorul pe listă a fost un K810i care era next level, cu bliț ca la camerele foto și camera de 3.2MP. Cu toate astea, niciodată nu am avut un aparat foto mai bun.
Acum sunt în posesia unui telefon cu o cameră foto foarte sofisticată, multe poze de aici cu el sunt făcute. Este vorba de un Samsung Galaxy S20FE 5G, un telefon care până la momentul actual nu dezamăgește din nici o perspectivă.
Ei bine, la un moment dat, acum 3-4 ani am pus mâna pe un aparat foto de la Sony, un compact cu CyberShot. Modelul este DSC-W170, cu 12.1 MP, un aparat foto care chiar și la ora actuală pare destul de capabil.
Ce mi-a năzărit mie mintea când m-am dus pe vârful Bătrâna?
Ia stai mă să iau aparatul ăsta foto cu mine să văd ce îi poate pielea. Se compară cu telefonul?
Am tras câteva cadre de pe munte cu el, am tras și cu telefonul și am comparat. Și las mai jos pentru comparație să îmi spuneți și voi:
Imaginile nu sunt pe blog la capacitate maximă, dar fiecare deschisă duce către poza în întregime și fără nici o pierdere de detaliu. Pot spune că la procesare, telefonul stă mai bine doar din pricina softului, dar la categoria poză și asimilare de date, o cameră e net superioară unui telefon.
Dar ce ar fi să dau eu o șansă acestui hobby? (Câteodată îmi dau seama că hobby-urile au capacitatea de a mă băga și la sapă de lemn dacă mă pun cu ele.) Așa am ajuns să iau o altă cameră, tot la categoria compactă: un Canon PowerShot SX432 IS.
Păi fraților, s-a schimbat tot ce înseamnă definiția pozei pentru mine. Iar aparatul ăsta foto nu e la nivelul ăla performant. L-am luat și de test și de pe OLX să văd ce pot face cu el și să mă învăț un pic cu focalizarea. Următorul meu țel este un aparat foto Mirrorless sau un DSLR, la adevărata lui valoare, unde pot regla eu tot ce e de reglat pentru el.
Las mai jos o mostră de poze, nu la rezoluția scoasă de el, dar una micșorată. De ar fi să le urc la adevărata lor valoare aici, 2 postări aș face și mi-ar fi destul de plin spațiul pe server. Însă am să pun link-uri să se vadă și la valoarea lor. Pozele sunt făcute în Delta Dunării. Unul din prilejurile ce mi-au fost date la vizita asta în deltă a fost aparatul ăsta foto.
P.S. Ambele aparate foto momentan le vând să pot trece la ceva mai performant. Cine dorește, cine poftește, lăsați un comentariu și vă zic ce și cum. Hai că s-au dat mai repede decât mă așteptam.
