Azi vreau sa vorbim un pic mai serios și să nu ne mai facem că plouă, pentru că fiecare om este dependent de ceva. Taică-meo avea o vorbă și zicea mereu că suma viciilor e constantă.
Când vorbeam cu el pe subiectul ăsta, întrebarea mea către el era strict despre fumat, pentru că suda țigară după țigară. Nu ierta nimic. Avea un pachet de țigări pe zi dacă era o zi normală și două sau poate chiar trei dacă era într-o chermeză. La întrebarea mea de adolescent, răspunsul lui era mereu același:
Suma viciilor e mereu constantă, dragul meu.
O spunea pe un ton foarte cald când o zicea. Stătea picior peste picior și se justifica pentru faptul că fuma cu scuza asta. Între timp am mai crescut și cred că pot spune și eu chestia asta, dar cu o mică modificare:
Suma dependențelor este mereu constantă.
Și vă explic și de ce zic asta. Personal, nu am gustat niciodată țigara. Nu am fost curios. Am trăit într-o casă unde fumul de țigară era tăiat cu cuțitul la orice oră din zi și din noapte, deci nu e ca și cum aș mai fi avut eu nevoie de supliment de gudron.
Alcool consum, nu zic că nu, mai ales că mi-l produc singur, după cum bine v-am tot explicat pe aici. Dar nu consum la un nivel încât să zic că sunt sub influența lui. Pot trece săptămâni fără să gust alcool deloc.
Atunci, dacă orice om are dependențe și suma lor este constantă, care ar fi la mine?
Prima ar fi cofeina. Sunt dependent de cofeină cred că de la vârsta de 9 ani, fără să îmi dau seama de chestia asta. Când a apărut prima oară Coca-Cola în viața mea, era un gust senzațional și ceva inedit. Însă printre ingredientele ei se găsesc zahărul și cofeina.
Pentru cei ce nu știți, un pahar de Coca-Cola de 330 ml conține cam 32 mg de cofeină. O ceașcă de cafea de 150 ml conține maxim 100 mg de cofeină, în funcție de tărie. Am început timid, de la vârsta de 9 ani, să consum 500 ml de Coca-Cola zilnic. Asta însemna cam 50 mg de cofeină. La vârsta de 9 ani.
Timid am început și în forță am încheiat, pentru că la facultate aveam 2,5 L de Coca-Cola consumați pe zi, adică echivalentul a trei bombe de cafea. Iar apogeul l-am atins atunci când la cei 2,5 L de Coca-Cola am adăugat trei energizante Red Bull pe zi, fiecare a câte 80 mg de cofeină. Matematica simplă spune că pe zi ingeram aproape 500 mg de cofeină. Exceptând zahărul, pe care nici nu îl mai luăm în calcul.
Acum sunt limitat strict la cofeina din cafea. Cum am fost sâmbătă la muncă cu cârca, am consumat și un pahar de Coca-Cola, dar atât. În rest apă, cafea și ceai. Limitez pe cât posibil cantitatea de cofeină pentru a avea o inimă care nu crapă repede.
A doua mea dependență nici nu cred că v-ați imagina care e, dar nu vă las în suspans: jocurile video.
Aveam un joc pe telefon pe care îl jucam zi de zi, necontenit. Se numește Mortal Kombat Mobile și am un istoric cu acest tip de jocuri datorită filmelor și jocurilor din trecut ce mi-au acaparat copilăria. Mi-am dat seama însă că nu mai am timp de el, dar până când am renunțat la el a trecut cred că mai bine de un an.
Ca să înțelegeți amploarea dependenței, nu am băgat niciun ban fizic în joc, pentru că nu sunt adeptul. Dar timpul investit cred că valorează mai mult decât orice sumă de bani pentru că am jucat 9 ani și jumătate același joc, zi de zi, câte 3-4 ore. Când zic zi de zi, o zic pentru că acest joc te recompensa dacă te logai zilnic și eram la ziua 1034.
Acum, când scriu asta, am renunțat de tot la el. Sunt două săptămâni de când am șters jocul din telefon, nu l-am reinstalat și nici nu mai vreau să o fac. Dar cel mai urât nu e lipsa jocului, ci reflexul rămas în cap.
La ora 17:00 pun mâna pe telefon aproape automat, cu gândul că trebuie să intru pentru că s-au reîncărcat meciurile. Și abia după câteva secunde îmi dau seama că jocul nici măcar nu mai e instalat.
Există tot soiul de dependențe, cele mai pregnante din zilele noastre fiind cele ale drogurilor foarte nocive, dar și cele digitale. Rămân surprins să văd oameni în vârstă care omoară timpul pe TikTok permanent. Am văzut cu ochii mei oameni care stau și șase ore fără să se miște din fața telefonului. Adorm cu el în brațe, se trezesc cu el în brațe și tot așa.
Dar, pentru că există un „dar”, dependențele pot fi remodelate pentru a ne ajuta. Am vorbit eu pe aici despre hobby-uri, cât și despre faptul că nu sunt ieftine. Circulă o glumă cum că atunci când vrei să investești 30 de lei într-un hobby, acei 100 de lei vor fi cei mai bine 400 de lei investiți vreodată de tine. Dar o dependență productivă, care îți face bine, merită toți banii din lume.
Pentru că la nivelul dependențelor fizice, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau droguri, nu pot avea nicio influență, deși mi-aș dori nesperat de mult, am să încerc măcar să vă îndemn să renunțați la dependențele digitale și să le înlocuiți cu ceva plăcut. Decât 100 de short-uri a câte 30 de secunde, adică 50 de minute, mai bine citiți o oră. E mai sănătos.
(sursă foto: Freepik)
Lăsați un comentariu