În ultima perioadă am asistat la niște forțe de necontenit ale naturii. Am trecut Joi prin 4 sezoane, anotimpuri, ziceți-le cum vreți: am plecat la muncă pe brumă, fără să râcâi geamul totuși, am ajuns pe soare. Am plecat de la muncă pe grindină, pe drum era să mă ia vântul de pe stradă. Seara a nins de jos în sus.

Am pus viile miercuri la ghiveci și vineri aveam frunzele la ele culcate. Sper doar să nu mi le fi luat gerul.

În schimb la țară am ajuns și nu am văzut urmă de brumă, ger sau frig. Au fost 0 grade noaptea, dar nu ger. Florile toate au fost închise pe perioada asta de “semi-iarnă”, iar ieri a dat o rază de soare. Instant mi s-au deschis toate florile la pomi.

Prunilor li s-a dus floarea dinainte de ger, la fel piersicii și caișii, iar merii abia acum înfloresc. Brusc, toate albinele au venit la polenizarea.

Rămân uimit mereu de cât de multă forță are natura în a se regenera. An de an ma surprinde.