Dispozitiv de ascuțit lanț de drujbă

Anul trecut am fost întrebați în unanimitate, eu și unchiul meu, ce ne-am dori de Crăciun cadou. Practic am fost puși în fata faptului împlinit de a face o listă pentru moșul.

Ne-am pus la sfătuit, ne-am gândit pe toate părțile: ce ne-ar trebui în curte? Aveam și un buget oarecum stabilit și inițial ne-am gândit să mai luăm un motofierăstrău în curte. Doar că Makita mergea atunci de duduia, nu ne făcea probleme d-ăstea existențiale pe care le-a făcut recent.

Asa am decis împreună că am vrea un dispozitiv special de ascuțit lanțul de drujbă. Știu pe cineva care are și cinci lanțuri de drujbă, dar și sculă d-asta. Le lua la ascuțit pe toate și apoi se apuca de treabă. De câte ori ascuțea la mână, de atâtea ori înjura până când și-a luat dispozitivul ăsta.

Apropo, pentru voi cei ce lucrați pe acasă cu motofierăstrău: consider obligatoriu să aveți minim 3 lanțuri în curte ascuțite. Nu mai zic că eu am cinci. Nu pierzi vremea cu el, l-ai montat și-l folosești, mai ales dacă ai două remorci de lemne de tăiat.

Dispozitivul se folosește relativ ușor: ai un unghi pe care se ascute (30° pentru tăiat transversal și 10° pentru o tăiere specială pe lungimea fibrei. Marea majoritate veți folosi 30°) și pe o parte și pe alta pentru că dinții sunt puși în zig-zag unul față de altul; un limitator de cursă reglabil din șurub; un blocator al dintelui pe poziție cu șurub și pânza de ascuțit.

După ce ai fixat dintele pe poziție, prin apăsarea butonului de acționare și mișcarea discului spre dinte se face ascuțirea. Nu trebuie să intrați din prima în forță în dinte, faceți mișcări scurte și cursive pentru a nu decăli dintele.

Vă spun că m-a scutit de atâta muncă manuală de a ascuți de nu mi-a venit să cred. Păi dădeam la pilă de amorțeam până reușeam eu să scot dintele ascuțit. Mai stăteam și să număr câte treceri am făcut cu pila pe dinte pentru că nu voiam să fi ascuțit un dinte mai puțin și unul mai mult, mi-ar fi mers drujba într-o dungă apoi.

Singurul lui impediment pe care l-aș reclama e de fapt cumva și o luptă personală pe care o am cu lenea mea: prinderea lui de ceva. Trebuie să îi gândesc o prindere definitivă, irevocabilă pe unde poate trece lanțul fără impediment. Dar cred că îi fac o masă specială doar lui, cu un singur picior pentru a mă mișca și mai repede.


Lăsați un comentariu