Ultima noastră ședere pe insula ionică a fost la Corfu Town, unde am ajuns un pic mai greu din pricina traficului. Apropo, nu mă așteptam să găsesc un trafic mai rău ca în București în prima zi de școală din Septembrie, dar m-am înșelat grav.
Se conduce în Corfu Town aproape numai la mica înțelegere. Culorile la semafor ce se respectă că restul, scapă cine poate. Eu fiind în giratoriu era să mă urc pe foarte multe mașini aici.
Dar am reușit să și parchez la hotel și să mergem la pas în centrul vechi unde am reușit să vedem istoria bogată a orașului cu iz italian din Grecia. Aș putea spune de fapt că aduce mai mult a iz maltez sau iberic datorită caselor ce sunt acolo, dar mă face să mă răzgândesc palatul venețian aflat la periferia centrului vechi:
Tot aici veți găsi și o fortăreață foarte impunătoare, tot cu iz venețian. Cum am zis, de la primul contact cu insula Corfu am avut impresia că istoria nu e a Greciei, ci mai degrabă un amalgam de culturi prezente ce au încercat să cotropească grecii, dar nu prea le-a ieșit.
Centrul vechi este un centru destul de întreținut, însă și aici ai parte de diversitate culturală încă din arhitectură. Și dacă vrei să te bucuri cu adevărat de locul ăsta, ar fi recomandat să faceți ca mine: mergeți și vă plimbați dimineața, eventual la prima oră. Seara am observat că e o aglomerație de nu se poate.
Așa am avut ocazia să văd centrul gol și să mă plimb liniștit prin el, fără zarva ce era acolo. Cam așa arăta el, în liniștea lui:
Un lucru m-a atras foarte tare aici: fortăreața veche a insulei, pusă la rândul ei pe o insulă a insulei. Un fel de Inception cu insule:
Apropo de diferențe culturale: ați mâncat vreodată Gyros grecesc cu pita grecească, dar făcută cu curry? Nu? Am mâncat eu aici și am rămas suprins. Nu zic că a fost o combinație proastă, aș putea spune cu mâna pe inimă că e o combinație relativ plăcută. Dar curry-ul e preponderent venit de la englezi, pentru englezi.
Încă o chestie am găsit într-un fund de stradă, pe lângă care era să trec ca pe lângă gard: un sculptor în lemn de măslin autentic. Pentru că probabil veți observă că se comercializează în masă obiecte din lemn de măslin, dar nu cred că veți avea vreodată ocazia să vedeți un meșter pe bune cum îl lucrează.
Ne-a explicat cum îl lasă la uscat, l-am găsit efectiv cu strungul pornit, debavurând o piesă proaspăt făcută. Am fost foarte impresionat de el și a zis că el nu mai are așa de multă vânzare de când multe piese pot fi fabricate în masă, pentru că acele obiecte ce o dată erau unicate la el au fost copiate și refăcute industrial. Iar amprenta handmade a produsului se duce de râpă.
Corfu Town este o destinație ce merită vizitată pe insula asta, am rămas plăcut impresionat. Iar de aici, excursia s-a dus într-o direcție total neașteptată pentru mine.