Vreau să vorbesc astăzi despre un subiect un pic mai important din punct de vedere vin, anume, conservarea lui.

Am avut recent o discuție în birou cu privire la vin într-o pauză de cinci minute pentru creierul mult strofocat. Discuția a fost pe baza păstrării acestuia și cum el poate sta îmbuteliat în damigeană foarte mult timp cu dop etanș fără a se altera.

Mă rog, discuția s-a învârtit în cerc, se zicea că în damigeană rămâne și mardaua aia de se depune, care știu că dă o acreală fantastică vinului. Și ne-am constrazis până la sânge.

Eu mă gândesc așa: știu că se găsesc vinuri foarte vechi îngropate în pământ care s-au păstrat de-a lungul timpului foarte bine, dar nu știu dacă ele au fost tratate încă de atunci cu ceva. Da, da, pe vremuri nu existau soluții de tratament o să îmi ziceți. Existau, doar că oamenii de rând nu știau că se numesc dioxid de sulf, ci pucioasă. Cum acum facem verificarea cantității de zahăr din must cu mustimetru, iar înainte se punea un ou și se verifica dacă plutește.

Personal, am făcut vin și netratat, dar și tratat. Mă rog, am făcut, am ales să las o parte din vin netratat și a ținut doar peste iarnă. Cum s-au făcut 20°C afară, cum gata, s-a făcut oțet (la propriu). De asta zic, eu am o experiență neplăcută cu privire la acest subiect.

Totodată am o experiență neplăcută și cu suflul de anul trecut, pe care l-am recomandat aici pentru conservare. Vedeți voi, dioxidul de sulf în teorie are capacitatea de a opri fermentarea și ajută la depunerea drojdiilor (care se transformă în marda) la fundul damigenei. Și a făcut asta, dar s-a mai depus și în sticle.

Nu ar fi problema unei depuneri în sticle, problema cea mai mare ar fi că a luat-o din nou la fiert. Practic, am reușit să fac un mic spumant (cam cum se face Prosseco în Italia, doar că din greșeală, nu am adăugat eu drojdie intenționat) în sticlă.

Anul ăsta vreau să încerc conservarea lui cu Tannisol. Am mai zis și în rândurile trecute că vreau, spun că am mai încercat la începuturi cu așa ceva și a mers de minune. Atunci nu prea aveam eu habar de vin, eram încă învățăcel pentru că mă uitam cum fac alții și furam meseria.

Fac o remarcă: învățăcei suntem mereu pentru că în fiecare zi avem de învățat ceva nou cât timp suntem dispuși să învățăm.

Înainte de toate, de pe eticheta lui aflăm că este un produs complet pentru tratamentul și prevenția oxidării vinului. Acesta are mai multe întrebuințări, cum ar fi: limpezirea, conservarea, prevenirea casării, dar și alte defecte ale vinului.

Deci e bun la toate. Putem să folosim Tannisol și la vinuri sănătoase, dar și la vinuri care sunt un pic casate din pricina strugurilor (asta îmi dă o idee).

Dozajul lui este diferit în funcție de ce dorim să tratăm, anume:

• Avem 10 grame pentru 100L de musturi sau vinuri liniștite pentru conservare. Totodată, aceeași cantitate este valabilă pentru vinurile roșii deoarece dacă aplicăm o cantitate mai mare există riscul de a decolora vinul (nu mă întrebați de unde știu).
• 20 de grame pentru 100L de vin dulce / demidulce sau alb. Cantitatea asta se pune așa pentru că drojdia din vin în timp poate consuma zahărul. Vă treziți cu vin sec și fiert sau, mai rău, dopurile sărite la sticle.
• Tot 20 de grame pentru 100L de vin casat pentru a trata eventuale probleme ale acestuia.

În cazul în care vrem să folosim Tannisol pentru prevenție sau conservare, se toarnă direct peste vin sau must (direct în damigeană, fără a amesteca deloc).

Dacă vrem să tratăm o problemă a acestuia, se scoate din recipient o cantitate mică de vin, substanța se amestecă cu acesta într-un alt vas și apoi se toarnă ușor sub formă de fir.

Atâta tot este cu el. Avantajul mare al Tannisol-ului este că nu dă acel gust de sulf (sau chiar și miros pentru că eu aveam un miros pregnant de sulf când deschideam sticla) datorită compoziției lui predominantă din Metabisulfit de Potasiu. Este atât de popular încât toată lumea îl folosește.

Vă țin la curent cu conservarea lui, dar deja presimt că vinul roșu iese demență curată. Nu știu dacă mai beau apă până în primăvară pentru că am gustat deja tulburelul și m-am îndrăgostit de el.