Fii Util!

Am văzut o imagine pe internet ce mi-a stârnit amintiri:

Băi și mi-am adus aminte de o poveste fix ca-n poză. Nu știu dacă voi ați avut situații de genul, dar eu am avut în casă un televizor care a mers fără oprire. Vă spun, televizorul ăla ar trebui băgat la categoria „sustenabilitate” fără prea mari eforturi.

Era un televizor Panasonic cu tub ce prindea nici mai mult, nici mai puțin de 36 de programe. Într-unul din aceste programe era pus HBO-ul cu ajutorul decodorului din dotare de pe atunci, făurit de tata, deci am mai rămas cu 35 care se schimbau după cum dorea RomTelecom-ul de atunci. Toate analogice, nu exista vreo calitate a TV-ului ca acum.

Ei bine, acel televizor nu s-a oprit niciodată. M-am născut cu el în casă, am crescut cu el, am învățat engleză de la el și am învățat să citesc la el. Pe el mi-am pus primul joc pe televior, a făcut parte din cultura și familia mea o foarte lungă perioadă, ca un membru de familie.

Bineînțeles că nu luăm în calcul penele de curent în care se oprea pentru că el era cu butonul ăla de on-off permanent cuplat. Nu avea cum au acum televizoarele câteva butoane pe telecomandă și atât. Nu, nu, era un buton cu menținere comandă pe care îl apăsai și rămânea cuplat. Când își revenea curentul și el își revenea.

Să nu mai zic că mama îi zicea lui taică-meo să mai oprească calculatorul ăla din când în când, să nu apară riscul de a se strica. Fix ca în imaginea de mai sus, calculatorul trebuia să se oprească pentru odihnă, iar televizorul mergea de la căderea comunismului.

Dar a fost un moment când l-am oprit pentru că ne-a trebuit să îl mutăm din poziția lui consacrată din dormitor. Eu cu mânuțele mele mici pe vremea aia l-am oprit. Și n-a mai pornit. A fost tărăboi în casă de zici că pierdusem locuința. Să luăm unul nou? Doamne ferește, apără și păzește! Nici pomeneală, am chemat un prieten electrician să vadă ce e cu el. Și l-a reparat: trei condensatori și un buton de on-off înlocuite și mergea ca nou.

Atât de „ca nou” mergea încât a mai dus-o vreo 8-9 ani. Chiar și atunci când a fost înlocuit, cei ce l-au luat din priză erau stupefiați să vadă că funcționează ca la carte și ei l-au scos din priză cu mâna lor. Așa s-a dus prietenul meu de acasă acolo unde se duc televizoarele bune.

Atât îmi doresc: măcar pe jumătatea duratei de viață a televizorului ăluia să țină și cele din zilele noastre. Aș fi mulțumit doar cu jumătate. Până acum mă duce un LG Smart în sufragerie de 8 ani și n-a existat zi să nu fie pornit. Dar pe el îl menajăm, îl oprim seara.