Cam așa arată vișinata la final

Sincer să fiu, stau și mă tot învârt în jurul debaralei de când am băgat acolo la macerat vișinile cu vodka, conform rețetei prezentate.

Deși am zis că nu mai beau alcool și am verticalitate pe poziția asta momentan, totuși eram curios să văd ce am făcut cu vișinata asta, așa că săptămânal mă vedeam uitându-mă la borcanele cu vișine cu dragoste și dor, exact ca în melodiile ălea suferinde.

Dar momentul mult așteptat a sosit, am desfăcut borcanele și m-am apucat de „tras” vișinata la sticle:

Același tifon ținut peste borcan pentru a nu intra diverse mizerii în borcan, dar și a permite să respire în timpul fermentării, îl vom folosi pentru a putea trage vișinata și a strecura reziduurile rezultate în urma fermentării.

Câte un pic, câte un pic tragem până ce se umple sticla (am folosit aceleași sticle de vodkă ce le-am avut la început pline). Pentru că, nu-i așa, mergem plin pe plin, ca tiriștii!

Și mi-am pus un păhărel. Rece. Doamne, ce gust, ce savoare, cum s-a lăsat tot siropul ăla exact unde trebuie, a fost de la mama ei. Am mai băut așa vișinată doar de la un oltean, un fost coleg de muncă căruia i-am jurat că voi reproduce rețeta pe stilul meu. Nu a vrut să o împărtășească cu mine pe motivul:

Lasă că așa avem și noi un scop să bem împreună.

Așa că sunt mândru de ce a ieșit. Și nu mai zic de culoarea avută, că e ceva de vis. Buba mare e că mai am o serie băgată mai târziu cu o săptămână jumătate la macerat. Aștept să o trag și pe aia, mă învârt iar în jurul debaralei.

P.S. Cantitatea de vișinată rezultată e cam la fel cu cantitatea de vodkă băgată. Asta pentru că exista zeamă lăsată de la vișine în timpul fermentației, dar vișinele au tras și ele din alcool.

P.S.2. Nu aruncați vișinile! Nici nu vă dați seama la prăjituri ce bunătăți puteți face cu ele. Le țineți într-un borcan la rece și le folosiți mai târziu. Sau, pentru experiențe mai tari, le mâncați. Nu vă recomand totuși pentru că provoacă o beție parcă mai tare față de băutura rezultată.


Lăsați un comentariu