În decursul vieții mele scurte pe acest pământ, am făcut destule lucruri bune. Problema e că am făcut și o gălăgie de boacăne. Marea majoritate nu afectează pe nimeni altcineva în afară de mine. Stați că vă explic acuș.

V-am zis de nenumărate ori avantajele motocicletei, în special în oraș. Cel mai mare e flexibilitatea cu care poți jongla în trafic (în ritm civilizat, nu haotic să încurcăm noi traficul). Evident că dacă fac lobby pentru așa ceva, și eu profit din plin de așa ceva, nu?

Întâmplarea a făcut ca într-o zi să am treabă la un magazin de bricolaj (pe numele lui Leroy Merlin). Trebuia cumpărat ceva de acolo ce îmi trebuia urgent, dar nu era de o dimensiune mare. Așa că, pentru rapiditate, hopa sus pe motocicletă și am pornit!

La orice magazin / supermarket / hypermarket cu barieră, motocicletele pot intra fără a plăti bariera. Există un mic spațiu astfel încât bicicletele, scuterele și motocicletele să poată intra fără a plăti. Așa a fost conceput.

Și așa am și intrat, m-am dus să îmi rezolv problema de mă ardea. Am rezolvat-o, că doar d-asta m-am dus. Am ieșit din Leroy și am încălecat pe caii motocicletei.

Plec de pe loc și în fața mea era o mașină ce valida tichetul pentru barieră. Inteligența extraordinară de care dau dovadă în viața de zi cu zi a cuvântat:

Mă duc repede după el să nu mă mai bag pe lângă barieră.

Ei bine, a trecut omul meu cu mașina, am băgat și eu repede, fără a lua în calcul cât de repede se lasă bariera. Și a fost așa un sincron între barieră și creștetul capului meu, încât cam așa s-a auzit:

Norocul meu că sunt lungan și am ajuns cu picioarele la pământ că altfel mă răsturnam sub baireră ca idiotul… Tot noroc e că ceea ce predic, și practic. Adică eram complet echipat, cu cască în cap, de a amortizat bubuitura, altfel aveam un cucui de zile mari…

Sursă foto: Freepik