Acest site are ca scop informarea voastră cu lucruri practice și utile despre viață, indiferent de natura lor. Vorbim aici despre orice ne face viața mai ușoară și împărțim diverse soluții pentru a avea acces cât mai repede la acea viață.

Deși până acum am vorbit în mare parte despre mâncare, casă, viață în general, mașini și am făcut și câteva glume p-ici pe colo, nu prea am vorbit despre cel mai important lucru ce ne face capabili să ținem toate cele de mai de sus în frâu: sănătatea noastră.

Am făcut observația asta și în trecut și, ușor ușor, vom vorbi mai des despre asta. Am început să îl urmăresc cu interes pe Dragoș Pătraru pe Youtube, la Starea Sănătății. Omul vorbește destul de mult despre asta și pot spune că rezonez cu multe dintre sfaturile pe care le dă acolo. Unele din ele le aplicam încă dinainte de a-l găsi, altele le studiam fără să le aplic.

Cert e că fac destul de mult studiu de caz în domeniul ăsta. A se înțelege de la sine, nu sunt vreun om cu facultate pe segmentul ăsta, eu sunt inginer la origine. Îmi expun doar experiența proprie care să vă ajute în acest scop.

Întâmplarea scrisă acum a fost chiar o întâmplare, descoperită din plesneală. Cauza la care am ajuns aici era de fapt financiară, anume: am stricat o saltea. Să vă explic.

Când m-am mutat, am luat un pat de la niște turci d-ăștia români din Prelungirea Ghencea, un pat tapițat. Pot spune că arată foarte bine, are somieră pe amortizoare, la momentul ăla a fost și la un preț bun. Nu a avut inclusă salteaua, dar salteaua o luasem de la IKEA.

Ceea ce n-avea patul era o somieră bună.

Ce înseamnă o somieră bună?

Ați văzut voi somierele ălea arcuite de la IKEA, de țin salteaua uniform și spatele drept când dormi?

Ei bine, la mine era un cadru din țevi sudate, 4 pe lățime și 3 pe lungime. Practic, ochiul (golul dintre țevi) era ~ 800×500 mm.

Ce să vezi, salteaua mea a făcut găuri, arcurile s-au deformat și au intrat în acele goluri. Dormeai în gaură noaptea, deja soția începuse să mă alerge.

Am zis că vina e a saltelei, deci am înlocuit-o. La un timp foarte scurt (6 luni să zic), aceleași goluri au apărut. Atunci am avut revelația cu somiera. Dar cum reușesc să pun eu somiera de mai sus, frumoasă, pe lemn, pe somiera de la patul meu? Desfac patul, sudez știfturi de oprire? Sau piulițe? Sudate și astea?

Mi-am adus aminte de bătrâni, care puneau efectiv scânduri pe lățimea patului, pentru a ține salteaua dreaptă. Probabil mă veți întreba: de ce nu puneau un placaj? Am văzut cazuri, dar în acele cazuri, salteaua nu respiră și mucegăiește.

Am adaptat situația dată din viteză, economic și eficient: am avut niște paleți de unde am luat scândurile și le-am prins în șuruburi, fix ca în poză. Nici măcar nu am smirgheluit scândurile, le-am tăiat la lungime, am pregăurit lemnul la trecerea șurubului, să nu crape la prindere și atât.

Totul a durat o jumătate de oră, dar în noaptea aia chiar m-am bucurat de calitatea patului la nivelul lui adevărat. Au trecut trei luni de când am făcut asta și am dormit în ăstea 3 luni ca un prunc în fiecare noapte. Iar soția nu mai doarme-n groapă…