Am trecut de iarnă şi iată-ne, din nou, cu gândul la casa de la ţară. Întrucât în primul an casa nu era locuibilă, am zis în anul 2 să o facem practicabilă.
Am început prin a trage curent la casă. Casa am găsit-o cu curentul tăiat, dar partida deschisă pe numele socrului meu. Însă, fiind dificilă recuplarea curentului la reţeaua locală, am ales să tragem curent de la unchiul menţionat anterior (o să fie menţionat destul de des, practic, fără ajutorul lui nu cred ca puteam să facem ce am făcut la casă) şi să ne chibzuim la consum, pentru a nu solicita instalaţia prea mult. Pentru asta, am remontat tot ce a însemnat priză (absolut toate erau stricate, nu cred ca aveam o priză unde să bag un radio în casă), întrerupătoare, fasunguri şi aplici.
Ca sa întelegem arhitectura casei, mai jos e ataşată o schiţă a ei:
Avem prima cameră, cu o intrare din exterior, a doua cameră, de la mijloc, cum îi zicem noi, holul principal, cu intrare pe altă uşă din exterior şi camera noastră, camera “de la vale”. Totodată, mai avem o anexă cu o bucătărie şi o baie.
Pereţii în interior erau cu tencuială pe bază de calciu şi erau foarte afumaţi deoarece în prima cameră a fost o sobă improvizată pe care am demontat-o şi am scos-o afară. Am spălat efectiv pereţii şi apoi ne-am apucat de reparat tencuiala pe ei, în prima şi a doua cameră. Camera de la vale nu putea fi renovată, întrucât a fost cea mai afectată de apa de la acoperiş.
Pentru tavan, nimic nu a prins pe el, orice tencuială cădea, pesemne ca încă era ud. Tavanul şi planşeul este gandit pe structură de ştacheţi de stejar tencuiţi, cu plasă de rabitz. Singurul lucru pe care am putut să îl punem a fost tavan fals, ceea ce am şi executat, cu brio.
Gardul frontal era rupt pe alocuri, aşa că l-am reparat sau l-am înlocuit cu plasă de sârmă unde era cazul.
Am montat lumini de veghe pe exterior, felinare cu bec led pentru un ambient plăcut noaptea (credeţi-mă, e foarte util să fie aprinsă o lumină acolo, mai ales dacă luăm în calcul faptul că trec şi animale sălbatice pe drum câteodată).
Lângă anexă, mai era încă o anexă, un şopron, ce era foarte vechi şi incurca pe teren, astfel că am fost nevoiţi să îl stricăm. Lemnul din el a fost refolosit de-a lungul timpului în alte proiecte.
Luând în calcul faptul că încă nu ne puteam încălzi în această casă, din toamnă am renunţat să ne mai ducem până anul următor. Plus de asta, noi eram în plină achiziţie de casă pentru noi în Bucureşti, adică eram la blocul ce se construia aproape zilnic pentru verificări. Verificam noi, dar nu aveam experienţa pe care o avem acum în ale construcţiilor. Orişicât, condiţiile erau locuibile, mai ales vara, dar nu era ok (atenţie, nu zic bune, că dacă e să mă iau să zic de condiţii bune, ehe…). Multe s-au făcut însă în anii următori, căpătând experienţa cuvenită pentru lucrări de mare avengură.